Verificarea calității semințelor necondiționate

​Luarea probelor din semințele necondiționate este o operație dificilă, cu atât mai dificilă cu cât conținutul în impurități al lotului și diversitatea acestora sunt mai mari, iar în timpul transportului a avut loc și o autosortare. Prezența unor impurități cu volum mare și capacitate de curgere redusă determină particularitățile luării probelor.

​Analiza semințelor brute - constă în examinarea acestora în ceea ce privește proprietățile organoleptice, fizice, fiziologice și de starea sanitară și se face de obicei, o dată cu luarea probelor sau imediat după aceasta.
Proprietățile organoleptice se referă la aspect, culoare, miros și uneori la gust și se determină prin simțuri.
În cazul unei incertitudini asupra mirosului, se iau din probă circa 100 de semințe pentru cereale și similare, se toarnă într-un pahar de apă încălzită la 60 grade Celsius, unde se țin acoperite cu o sticlă de ceasornic 2-3 minute. Apoi apa se decantează și se examinează din nou mirosul semințelor. Fiecare abatere de la normal se consemnează în fișa de analiză și se corelează cu anumite măsuri la care trebuie supus lotul respectiv. În anumite cazuri, rezultatele examinării organoleptice pot determina respingerea lotului respectiv fără alte analize.
 
Determinarea formei vizibile de infectare cu dăunători - se urmărește descoperirea cu ochiul liber sau cu ajutorul lupei a dăunătorilor aflați în diferite stadii de dezvoltare cât și a semințelor care prezintă semne de atac, cum sunt: înțepăturile, orificiile etc. În acest scop proba de analiză se cerne prin site corespunzătoare și apoi se urmărește în fiecare din cele 3 fracțiuni prezența dăunătorilor.
 
Determinarea formei ascunse de infestare - pentru unii dăunători au fost elaborate metode rapide, pentru alții este nevoie de incubare la anumite temperaturi pe anumite durate (25-30 grade Celsius pentru 50-70 de zile)
În cazul infestării ascunse cu Sitophylus spp. sau Sitotroga cerealella la cereale se folosește metoda colorării cu fucsina acida. Pentru forma ascunsă de infestare a leguminoaselor cu gărgărițe se folosește metoda flotației, respectiv separarea semințelor într-o soluție saturată de sare. Semințele care s-au ridicat la suprafața soluției se sparg pentru a se constata prezența larvelor, nimfelor sau adulților.
În laboratoarele specializate se folosesc metode rapide, de mare finețe și eficiență, care necesită însă o dotare corespunzătoare: metoda radiografică folosește radiografierea semințelor cu ajutorul razelor X de energie scăzută; metoda colorimetrică se bazează pe reacția de colorare pe care ninhidrina o dă în contact cu aminoacizii din corpul insectelor care se găsesc în semințe sub formă de larve, nimfe sau adulți; metoda acustică se bazează pe senzori ai vibrațiilor de joasă frecvență, capabilă să detecteze mișcările de amplitudine redusă pe care dăunătorii le fac în timpul hrănirii sau deplasării lor; metoda luminiscenței folosește lămpi de cuarț sau alte aparate speciale cu ajutorul cărora pot fi detectate ouăle de gărgărițe sau alte insecte care se găsesc pe suprafața semințelor.
 
Determinarea umidității - se face imediat după luarea probelor, cu aparate rapide. Pentru semințele prea umede determinarea se face în două etape: mai întâti proba de laborator se cântărește cu precizia necesară, apoi se lasă să se usuce la aer un anumit timp, se cântărește din nou și se determină pierderea respectivă. Din proba de laborator se scoate apoi proba de analiză la care se face determinarea cu umidometrul.
Pentru speciile la care nu se poate folosi umidometrul, umiditatea se determină în etuvă, fie în laboratorul propriu, fie la un laborator oficial de controlul semințelor căruia i se trimit probe ambalate în vase ermetic închise conform prevederilor. Subliniem că atunci când determinarea umidității se face pentru controlul condițiilor de păstrare sau uscare, nu se folosesc probe medii ci probele scoase din fiecare punct separat.
Este indicat ca în acest scop să fie folosite umidometre electronice speciale (moisture detectors), aparate portabile, care permit citirea rapidă a unidității unor semințe direct în spațiul de depozitare (saci, containere, celule de siloz etc.). Un asemenea aparat este prevăzut cu traductoare de umiditate și de temperatură, de diferite lungimi (20-150 cm), asemănătoare cu antenele telescopice, care pot fi introduse direct în masa de semințe. Umiditatea se citește cu două zecimale, făcându-se compensarea acesteia în funcție de temperatură și ecranizându-se rezultatul.
 
Determinarea purității - se efectuează: a) la primirea semințelor brute în vederea stabilirii unor drepturi ale producătorilor, a modalităților de condiționare și a randamentului ce se poate realiza; b) în timpul condiționării pentru a se controla modul cum lucrează mașinile respective în vederea realizării paramertilor propuși.
 
Curățarea cu mașini de laborator - în ultimul timp tot mai multe complexe de condiționare din unele țări avansate au trecut la stabilirea unor drepturi ale unităților producătoare de semințe prin curățarea în laborator a unor probe scoase din loturile pe care le preiau.
Pentru aplicarea uniformă și corectă a acestui procedeu Asociația Internațională pentru Controlul Semințelor (I.S.T.A.) a elaborat unele norme provizorii, ale căror principii pot sta la baza elaborării unor norme naționale similare. Dintre prevederile acestora menționăm:
- se supun curățării probe din loturile care conțin minim 50 % sămânță din specia analizată: greutatea probelor analizate trebuie să fie de 300 grame pentru semințele mai mici decât cele de grâu și de 1000 grame pentru cele egale sau mai mari;
- înainte de curățare probele trebuie aduse la umiditatea normală de păstrare, uscarea făcându-se la temperaturi care să nu depășească 30 grade Celsius;
- pentru semințele anumitor specii, după uscare se vor folosi mașini speciale (dezaristatoare, raibere s.a.) care să permită folosirea ulterioară a mașinilor de curățare;
- în mod normal se folosesc mașinile curente de curățare : 1- scarificator (dezaristator), 2-vânturătoare; 3-trior; 4-gravitator; 5-separator după culoare; 6-ventilator; 7-plan înclinat.
 
Determinarea viabilității și germinației - pentru determinarea rapidă a viabilității semințelor la intrarea lor în centrele de semințe ne stă la îndemână metoda cu săruri de tetrazoliu.
Buletinul de analiză imprimat cu culoarea roșie se eliberează atunci când proba analizată corespunde tuturor condițiilor de calitate inclusiv cele de stare sanitară prevăzute în standardul de condiții tehnice al speciei respective. În cazul semințelor depozitate în vrac, buletinul este informativ și este valabil până la ambalare. Buletinele de analiză imprimate în negru se eliberează pentru probele care nu corespund la unul sau mai mulți indici de calitate, precum și în cazul analizelor parțiale sau informative.
Buletinul roșu sau cel negru cu menținerea unei derogări oficiale sunt documente care dau dreptul comercializării sau însămânțării unui lot de sămânță cu umiditatea normală și păstrat corespunzător, în următoarele 6 luni de la luarea probei pe baza căreia a fost eliberat.
 
Victor Vătămanu