Veşti bune pentru fermierii români!

Veşti bune pentru fermierii români!

În centrul discuţiilor de la începutul acestei luni s-a aflat subiectul legat de plafonarea subvenţiilor agricole, măsură atât de discutată şi criticată la nivelul agriculturii din România.

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) din Parlamentul European a votat plafonarea voluntară a subvenţiilor pentru agricultură, o soluţie care apără atât interesele marilor fermieri, cât şi pe cele ale fermierilor mici şi mijlocii. Pe 2 aprilie 2019, Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a decis prin vot ca măsura de plafonare la o sumă maximă de 100.000 euro pe exploataţie a sprijinului direct (Pilonul I) să nu fie obligatorie în noua Politică Agricolă Comună (PAC) începând cu 2021, aşa cum propusese anul trecut Comisia Europeană. Astfel, plafonarea ar putea deveni voluntară dacă statul membru îşi asumă redistribuirea a cel puţin 10% din sumele primite de la UE pentru plăţi directe către fermele mici. În prezent, legislaţia UE cuprinde o prevedere similară, aplicată şi de România, singura deosebire fiind că plata redistributivă este de 5%. Unul dintre obiectivele strategice ale Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021-2027 este asigurarea unui sprijin de venit echitabil agricultorilor, adică îmbunătăţirea distribuirii plăţilor directe. Plata redistributivă este în prezent voluntară în cadrul PAC 2014-2020 şi are ca scop asigurarea unui sprijin de venit mai eficient fermierilor mai mici, prin acordarea unei plăţi suplimentare per hectar, pentru primele hectare, sub un anumit prag.

Acest vot va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorinţa acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăţilor la o anumită sumă.

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost aprobată o convergenţă progresivă a subvenţiilor prin care România este avantajată de creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă. România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe deoarece această restricţie ar fi afectat grav fermele mari locale, care ar fi pierdut din competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe. De altfel, fermierii din România şi din alte şase state europene au semnat în luna decembrie 2018 un document privind poziţia acestor ţări în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), principalele măsuri susţinute fiind mărirea bugetului PAC, uniformizarea subvenţiilor şi renunţarea la plafonarea subvenţiilor. Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pentru agricultură, Phil Hogan.

România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe deoarece această restricţie ar fi afectat grav fermele mari locale, care ar fi pierdut din competitivitate şi în raport cu importurile din ţările terţe.

Prin plafonarea acestor plăţi, fermierii români aflaţi în plin proces de consolidare ar fi fost profund dezavantajaţi, spun specialiştii în domeniu. Aceştia consideră că „agricultura a făcut un salt extraordinar de când România a intrat în Uniunea Europeană. Hotărârea de a se continua sprijinul pe unitatea de suprafaţă trebuie salutată, fiind o adevărată plasă de siguranţă pentru fermierii români şi pentru fermele cu o dimensiune peste medie. Cu sprijinul fondurilor europene, fermele din România vor putea continua investiţiile“, spune Lucian Buzdugan, director general Agricost.

Simona MUNTEANU