Viabilitatea fermelor, într-un context european incert

Pe 11 februarie a.c., Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat cea de-a VI-a ediţie a Congresului Anual Internaţional „De la fermieri pentru fermieri“, la care au participat invitaţi de seamă atât din partea autorităţilor europene şi naţionale, cât şi a organizaţiilor COPA-COGECA, Confederaţia Europeană a Porumbului, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, dar şi reprezentanţi ai companiilor din domeniul asigurărilor, a îngrăşămintelor chimice şi comerţului.

Din cauza pandemiei COVID-19 manifestarea s-a desfăşurat în mediul online. Tema principală de discuţie a vizat provocările pe care Pactul Verde le aduce agriculturii europene şi româneşti, pentru a creşte sustenabilitatea sectorului şi a limita efectul negativ asupra mediului înconjurător.

Dialog pentru elaborarea PNS

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, consideră că în creionarea Planului Naţional Strategic (PNS) aportul fermierilor joacă un rol important. „Anul acesta va fi unul decisiv. El vine după un an extrem de complicat, cu secetă şi o criză sanitară care nu s-a finalizat. De aceea trebuie să dăm dovadă mai mult decât oricând de discernământ şi capacitate de dialog. Cred că un dialog mai intens va viza definirea ecoschemelor, însă acestea trebuie gândite împreună cu fermierii. Ele vor fi plătite din Pilonul I, sunt obligatorii pentru statul membru, însă voluntare pentru fermieri. Poate să existe riscul ca agricultorii să nu aplice la aceste scheme şi astfel să pierdem fonduri alocate în valoare de 300-400 milioane de euro anual. De aceea este foarte important să stabilim aceste scheme care să se plieze pe ceea ce urmăreşte Pactul Verde European, dar în acelaşi timp să fie înţelese, acceptate şi accesate de către fermieri.“

Reprezentantul ministerului a mai precizat că este foarte important ca proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) să nu se suprapună cu cele din PNS căci există riscul de a pierde surse financiare considerabile. Referitor la bugetul Ministerului Agriculturii, Adrian Oros a declarat ca acesta nu poate fi unul „generos după un an de criză“, iar la întrebarea referitoare dacă sunt bani suficienţi în buget pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă răspunsul a fost că nu se ştie cu exactitate deoarece depinde de alocarea stabilită de Ministerul Finanţelor. Apel la un dialog constructiv a făcut şi Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, la care să participe toţi actorii din sector, pornind de la fermieri până la factorii decidenţi.

De asemenea, Chesnoiu a mai precizat că atunci când se construieşte un document strategic, aşa cum este PNS, este important să existe o viziune pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării agriculturii româneşti, astfel încât ea să răspundă aşteptărilor.

Din partea fermierilor a luat cuvântul Tiberiu Stan - membru APPR -,ce deţine o exploataţie în zona Moldovei. Acesta a subliniat nevoia de predictibilitate a fermierilor români din perspectiva legislativă.

În cazul contractelor de arendă, este necesară încheierea acestora pe perioade mai lungi - de 10 ani -, acest aspect fiind important şi în cazul derulării unor proiecte finanţate cu bani europeni, deoarece prevăd obligativitatea păstrării aceleiaşi dimensiuni a fermei pe parcursul derulării proiectului respectiv.

A fost ridicată problema lipsei cadastrării şi a succesiunii făcute de urmaşii proprietarilor de teren. „Legile din România nu sunt adaptate la realitate, iar în cazul arendei realitatea este că majoritatea celor care deţin terenuri nu au succesiunea făcută. Statul ar trebui să intervină cu o soluţie precum eliminarea impozitului pentru că foarte mulţi proprietari nu au bani pentru a face acest demers“, a susţinut fermierul. Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Chesnoiu, a dorit să facă referire la Legea arendării şi la faptul că la acest moment există un proiect de act normativ care vizează, printre altele, obligativitatea încheierii contractului de arendă pe o perioadă minimă de 7 ani şi posibilitatea efectuării schimbului
de terenuri între fermieri.

„Săptămâna viitoare (15-21 februarie a.c.) o să propun modificarea articolului 34, cel cu privire la îmbunătăţirile funciare, pentru că ştiu că este un subiect de mare interes pentru fermierii care doresc să investească în irigaţii însă se lovesc de protecţia dreptului de proprietate. Dorim să acordăm prin lege posibilitatea fermierilor de a trece cu infrastructura secundară de irigaţii peste terenuri proprietate privată, pe baza principiului utilităţii publice.“

În intervenţia sa, Tiberiu Stan a dorit să facă cunoscute şi alte probleme ale fermierilor precum întârzierea normelor de aplicare ale Legii vânătorii şi stabilirea modului în care sunt acordate despăgubirile provocate de animale sălbatice, îndeosebi de mistreţi. Fermierul a făcut apel la o colaborare mai bună a MADR cu Ministerul Mediului şi la necesitatea plătirii daunelor luând în calcul valoarea culturii şi nu a investiţiei. Pentru a păstra forţa de muncă în sectorul agricol s-a făcut propunerea aplicării unui regim de impozitare a salariilor similar cu cel din domeniul construcţiilor.

Un alt subiect abordat de Stan a fost cel al creării unui contract-cadru standard cu furnizorii de inputuri, la nivel naţional, deoarece în acest mod pot fi eliminate clauzele abuzive.

Nu în ultimul rând, fermierul a precizat că despăgubirile pentru culturile afectate de secetă în 2020 sunt mai mult decât necesare pentru că altfel agricultorii nu pot relua ciclul de producţie.

Instabilitatea Europei

Unul dintre invitaţii speciali la Congresul APPR a fost Céline Duroc, director executiv al Confederaţiei Europene a Porumbului, care a spus că aşteptările vizavi de noua PAC sunt mari, dar există şi nelinişte. „Există o viziune a CE, elaborată în jurul Pactului Verde, care urmăreşte neutralitatea emisiilor de carbon cu efect de seră prin intermediul strategiilor «De la fermă la furculiţă» şi «Biodiversitate». Principala nelinişte este legată de contextul în care vom putea produce.“

Pe de altă parte, Duroc a vorbit şi despre concurenţa fermierilor europeni cu ceilalţi jucători de pe piaţa internaţională, în condiţiile în care aceştia nu au constrângeri asemănătoare cu cele din UE.

„Este important să ne exprimăm într-un cadru comun, dar, în acelaşi timp, trebuie să minimizăm distorsiunile de concurenţă din piaţa internaţională. Europa este primul importator de porumb din lume. Avem capacitate reală de producţie, dar avem şi greutăţi în a ne-o exprima, având în vedere restricţiile impuse, cum ar fi cele fitosanitare sau accesul la noile tehnologii. Aceste dificultăţi ne pun, în momentul de faţă, într-o situaţie de instabilitate. De exemplu, există o reglementare europeană -lacarenoine-amopus-,dea acorda echivalenţă Ucrainei în ceea ce priveşte producţia de seminţe. Ucraina nu are aceleaşi exigenţe în producţie aşa cum avem noi în Europa. Acolo costurile şi condiţiile de producţie nu sunt similare cu ale noastre şi astfel avem de-a face cu o distorsiune a pieţei.“

Provocări la nivelul industriilor...

În ultimul panel de discuţii s-a vorbit despre provocările aduse de noile decizii luate la nivel european pentru industria producătoare de pesticide şi îngrăşăminte chimice. Din partea industriei de protecţia plantelor a vorbit Vasile Iosif, preşedinte AIPROM: „Pactul Verde European va crea oportunităţi, dar şi foarte multe probleme întregii economii, iar strategiile «Biodiversitate» şi «De la fermă la furculiţă» - ce urmăresc reducerea riscului asociat şi al consumului de pesticide cu 50% până în anul 2030 credem că va crea probleme serioase şi dificultăţi majore fermierilor europeni, implicit celor români în managementul şi controlul organismelor de dăunare din culturile agricole.“ AIPROM a întreprins o cercetare internă care a relevat faptul că România foloseşte circa 700 g s.a./ha - o cantitate de circa 3,5 ori mai mică faţă de consumul mediu european. De asemenea, creşterea producţiilor medii per unitatea de suprafaţă este în strânsă corelaţie cu creşterea consumului de substanţe fitosanitare. „Din păcate, la nivel de producţii medii şi consum de pesticide suntem cu mult în urma unor ţări precum Ungaria sau Polonia. Noi credem că inovaţia este o parte importantă a soluţiei pentru a avea o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care gestionează în mod inteligent resursele. Cu siguranţă companiile noastre din industrie vor căuta produse de protecţie care să aibă un profil mai ecologic: biopesticide şi tehnologii de precizie, dar acestea trebuie stimulate prin măsuri precum PAC“, a precizat Iosif. Din partea industriei producătoare de îngrăşăminte chimice a vorbit Ofelia Nalbant, director general Borealis L.A.T. România, care a susţinut că în strategia „De la fermă la furculiţă” există o măsură care prevede reducerea consumului de îngrăşăminte cu 20% până în 2030, dar şi una asemănătoare care prevede reducerea cu 50% a pierderilor înregistrate din cauza aplicării necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice.

„Studiile au arătat că la nivelul UE pierderile cauzate de aplicarea unei fertilizări ineficiente sunt de 40%. Dacă noi am reduce pierderile, practic, am reduce şi consumul de îngrăşăminte chimice. Aici este cheia. Noi nu vrem să scădem cantitatea de fertilizanţi care se aplică în condiţii optime, ci să reducem pierderile“, a menţionat Nalbant. Reducerea pierderilor de fertilizanţi se poate face prin mai multe metode: monitorizarea indicelui privind eficienţa utilizării azotului, folosirea produselor cu nutrienţi în formă asimilabilă plantei, dar şi utilizarea soluţiilor digitale.

... şi al expoloataţiilor agricole

Din perspectiva utilizatorului - fermierul, vizavi de măsurile ce se urmăresc a fi luate în agricultura Europei astfel încât ea să fie mai puţin poluantă, a vorbit Costin Telehuz, preşedintele ACCPT Ialomiţa: „Nu vom reuşi decât dacă vom aborda problema din mai multe unghiuri.

Desigur că va trebui să fim mai atenţi în utilizarea precisă a produselor, la adaptarea lor la pH-ul solului, la necesităţile plantelor şi la momentele optime de aplicare. Va trebui să lucrăm la calitatea aplicărilor şi la alegerea produselor de calitate. Putem aborda şi cea mai frumoasă poveste apărută în agricultură în ultimii ani şi anume agricultura de precizie. Poate este o realitate pentru ferme de 2.000-3.000 ha, dar pentru celelalte ferme rămâne o poveste. Cu siguranţă va trebui să devenim mai buni din punct de vedere profesional, să ne adaptăm lucrările agrotehnice, va trebui să reducem lucrările solului şi să intervenim atunci când trebuie fără să amânăm intervenţiile. Preocuparea noastră, ca breaslă, este păstrarea fermei pe mai multe generaţii şi de aceea trebuie, în primul rând, să avem grijă de sol şi, în al doilea rând, să avem grijă de ferme ca să aibă cine să le preia şi din acest punct de vedere trebuie să fim foarte atenţi şi la aspectul financiar al fermelor. Deşi am toată încrederea că vom ajunge să bifăm toate căsuţele ca să-i mulţumim pe decidenţii politici care au hotărât că trebuie să fim mai „verzi“, trebuie să avem grijă şi de finanţarea fermei astfel încât activitatea agricolă să se desfăşoare fără întrerupere.

Alte prezentări au fost susţinute de Ovidiu Defta - account manager Agribusiness Practice MARSH România, care a vorbit despre asigurarea riscurilor din agricultură, în special seceta, şi Alexandra Suciu Sørensen - market development manager Commoditrader, care a vorbit despre programul CommoditiCarbon, ce sprijină fermierii în procesul de tranziţie şi în comercializarea certificatelor se carbon.

Evenimentul devenit deja tradiţie s-a încheiat cu decernarea trofeelor „Porumbul de Aur“.

Ana IONIŢĂ