Viitoarea PAC va avea obiective ambiţioase în materie de mediu şi climă

Invitată la congresul anual al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), organizat la începutul lunii februarie a.c., Daniela Giurcă, cercetător la Institutul de Economie Agrară şi fost secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii, precum şi director general al Direcţiei Generale de Politici Agricole, în aceeaşi instituţie, a vorbit despre noile provocări ridicate de Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020.

Pentru început, domnia sa a ţinut să felicite asociaţia de fermieri pentru că a crescut aşa frumos şi pentru modelul său european de organizare: „Este o mândrie să avem astfel de asociaţii de fermieri în România, însă foarte mult mi-ar plăcea ca toţi fermierii români să aibă o singură voce. Consider că sunt mult prea divizaţi şi doresc ca conducerea asociaţiei să aibă deschidere pentru unii fermierii autohtoni şi să fie prezenţi la Bruxelles, la COPA-COGECA, pentru a participa activ la toate politicile europene“. Giurcă a trecut în revistă câteva elemente-cheie ale Politicii Agricole Comune post-2020, precizând faptul că se va continua procesul de simplificare şi debirocratizare a PAC, dar şi că va fi implementat un nou model al politicii care să ţină seama de diversitatea agriculturii din toate statele membre. Ţările comunitare vor trebui să-şi elaboreze propriile Planuri Naţionale Strategice (PNS) şi astfel va avea loc o reechilibrare/partajare a responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre. În cadrul viitoarei PAC, sprijinul financiar va fi mult mai ţintit, va fi bazat pe rezultate şi pe performanţă, iar distribuirea plăţilor
directe va fi mai echitabilă. Totodată, politica va cuprinde obiective ambiţioase în ceea ce priveşte mediul şi clima. În luna decembrie 2019 a fost făcută publică noua viziune politică a Comisiei Europene, cuprinsă în Pactul Verde European, pentru a avea o Europă mai curată şi prietenoasă cu natura. Politica Agricolă Comună s-a născut din nevoia de creştere a producţiei şi de restructurare a agriculturii resimţită în primii ani de integrare de după al doilea Război Mondial. Aceasta joacă un rol esenţial în asigurarea cu alimente de calitate şi accesibile pentru cetăţenii europeni, precum şi în protejarea viitorului comunităţilor rurale, dar şi al biodiversităţii şi mediului înconjurător. „De când au fost puse bazele acestei politici, au fost aduse multe beneficii consumatorilor europeni şi fermierilor. Acum însă ne confruntăm cu nişte realităţi destul de inconfortabile, şi anume: milioane de cetăţeni trăiesc în sărăcie, în timp ce irosim o cincime din hrana produsă, jumătate din populaţia adultă este supraponderală, iar populaţia este în creştere şi resursele sunt tot mai puţine. Din această frază, pe care am găsit-o pe un blog, constatăm că este nevoie de o schimbare în Europa. Aşadar, obiectivele PAC, ale acestei politici - cea mai veche şi integrată dintre toate la nivel european -, se vor schimba. Desigur, această schimbare nu se va întâmpla chiar de mâine, câteva dintre obiective se regăsesc în strategia «Din fermă până la furculiţă» şi comisia lucrează foarte mult să răspundă noilor provocări. Probabil că pe viitor fermierii vor putea şi ar trebui să acceseze fonduri şi din alte părţi, precum sănătate, mediu sau cercetare.“ Principalele obiective cuprinse în strategia sus-amintită sunt: să contribuie la agenda schimbărilor climatice; să protejeze mediul; să păstreze biodiversitatea; să încurajeze consumul sustenabil de alimente; să sprijine şi să promoveze consumul de alimente sănătoase şi accesibile tuturor şi să îmbunătăţească poziţia fermierilor pe lanţul valoric.

Bugetul va fi afectat  ca urmare a Brexit-ului

Potrivit Danielei Giurcă, asistăm la un context politic nou la nivel european, şi anume are loc sfârşitul coaliţiei Partidului Popular European şi se configurează o nouă majoritate în Parlamentul European formată din Populari, Social-Democraţi, Verzi şi ALDE. Pe acest fond, noua Comisie Europeană are obiective ambiţioase privind viitorul agriculturii în Europa. Scena politică la nivelul UE este fragmentată, peste 200 de partide sunt reprezentate în noul Parlament European şi au loc mai multe alianţe politice şi mai multe partide, toate cu propria agendă. Conform cercetătorului, în aceste condiţii se va ajunge mai greu la un consens privind politicile europene după care se va guverna în următoarea perioadă. În plus, ieşirea Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene va genera câteva efecte importante: bugetul UE va scădea cu 2,7 miliarde euro/an, iar cel al Politicii Agricole Comune cu 22 milioane euro/an. „Potrivit unei estimări realizate de Farm Europe, vom asista la o pierdere de 12% din bugetul PAC 2020-2027, iar aceasta va avea loc mai ales pe Pilonul ll al Politicii Agricole Comune.“ O propunere privind bugetul PAC arată faptul că o mare parte din bani va fi alocată pentru plăţile directe şi măsurile de piaţă, dar şi că 40% din buget va fi direcţionat spre măsuri dedicate acţiunilor climatice. Prioritar pentru PAC este să se menţină finanţarea, să se stabilească un cadru coerent şi clar referitor la parametrii din regulamentele de bază, referitoare la nivelul sprijinului direct (inclusiv plafonarea) şi nivelul eco-schemelor. O altă prioritate este crearea unui cadru comun european de bază în ceea ce priveşte „cros compliance“, cu posibilitatea ca statele membre să se poată conforma cu măsuri echivalente cererii de bază şi să se propună o rezervă de criză coerentă şi cu fonduri suficiente prin care CE să poată interveni în caz de criză majoră pe pieţe. De asemenea, este important să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte „renaţionalizarea“ din punct de vedere administrativ propusă de CE, care a reuşit să dividă taberele între ţările UE prin propunerea a trei niveluri de audit, control şi aprobare - un subiect extrem de sensibil pentru obţinerea trialogului. Totodată, ţările membre ar trebui să primească sprijin pentru elaborarea Planurilor Strategice. „Dacă ar fi să supun unele teme de reflecţie pentru România, una dintre acestea ar fi faptul că nu este nevoie să alegem tot instrumentarul de politici oferit, ci doar cele care ajută la atingerea obiectivelor alese ca fiind prioritare şi să folosim experienţa căpătată din exerciţiul PAC 2014-2020. Trecerea la performanţă a Politicii Agricole Comune reprezintă mutarea responsabilizării la nivelul fermierilor şi a administraţiilor naţionale. Logica funcţionarii Pilonului I se complică prin impunerea evaluării anuale a performanţei. Suntem oare pregătiţi? De asemenea, ar trebui să existe un consens în privinţa renaţionalizării şi cred că libertatea propusă de Comisie ar trebui să fie pusă în nişte limite, să fie la fel pentru toţi sub aspectul principiilor, însă statele membre să aibă libertatea de a alege instrumentele necesare. Pentru a elabora Planul Strategic va trebui să stăm la masă cu toţi actorii relevanţi şi ar trebui să existe coerenţă şi coeziune. Nu poţi avea de toate şi să dezvolţi de toate, ci doar ce este prioritar“, a susţinut Daniela Giurcă. Având în vedere schimbările viitoare, implicarea fermierilor în elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic capătă o importanţă deosebită. De asemenea, este posibil ca următorul exerciţiu financiar să fie ultima abordare a Politicii Agricole Comune sub forma actuală, structurată pe cei doi piloni: Pilonul I Plăţile directe; Pilonul II Dezvoltare Rurală.

Ana IONIŢĂ