Vinurile tip premium cresc în preferinţele românilor. Vinul roşu pierde în faţa roze-ului

Piaţa internă a vinului este în schimbare. Din toate puctele de vedere: cantităţi consumate, gustul cumpărătorilor, criteriile de alegere a unui vin, preferinţe în funcţie de regiune etc. De aceea, viticultorilor care au participat la Conferinţa Viticon organizată de Agricover li s-a prezentat un studiu detaliat al companiei Nielsen, cu date care să îi ajute în stabilirea unei eventuale strategii de marketing şi distribuţie.

Studiul celor de la Nielsen, realizat 2019 comparativ cu 2018, a vizat înţelegerea comportamentului consumatorului de vin şi către ce tipuri de vinuri se îndreaptă cerinţele românilor. De ce? Deşi suprafeţele cu plantaţii noi s-au mărit, cramele mici au crescut ca număr, precum şi calitatea vinului produs, unui consumator aflat în faţa raftului îi este greu să identifice rapid un vin obţinut aici sau calităţile acestuia.

De unde şi cum aleg românii vinul?

Per ansamblu, cotă de piaţă a vinului este în creştere faţă de alte băuturi alcoolice (la care se constată o mărire a valorii de piaţă cu 7,9%, dintr-un total calculat de 60,3 miliarde lei pentru bunurile de larg consum). Se simte chiar o tendinţă a consumatorilor către vinuri superioare, tip premium. Dar dinamica pieţei, pe canale de distribuţie, s-a schimbat. Au crescut semnificativ, prin expansiune, minimarketurile (sub 400 mp, cu un plus de 23%), magazinele tip benzinării şi chioşcurile (cu plusuri de 14-16%). De asemenea, în mediul rural se constată o creştere mai mare a vânzărilor decât în mediul urban. Aceşti indici pot fi folosiţi atunci când se alege un canal de distribuţie. În alegerea vinului, consumatorul se gândeşte în primul rând la gust (sec, demisec, dulce etc.) şi abia pe urmă la culoarea vinului, principalul criteriu la amenajarea raftului, susţine studiul Nielsen. Consumatorii au fost împărţiţi în trei catgorii: consum intens 10 pahare/lună, mediu - 4-10 pahare/lună şi uşor - sub 4 pahare/lună. Cei din prima categorie, care se consideră şi cunoscători, sunt şi mari consumatori de bere şi ar putea fi câştigaţi în număr mai mare de parte vinului dacă ar avea mai multe informaţii care să-i ajute să aleagă produsul corect. Vinul mai scump este ales pentru recompensă şi statut (dă sentimentul unui statut social superior). „Ajutaţi consumatorul să nu aibă nevoie de informare“, este sugestia celor de la Nielsen, adică aduceţi toată informaţia necesară la momentul cumpărării, organizaţi raftul pentru a uşura procesul de decizie. Aşadar, consumatorul are nevoie de mai multă informaţie în momentul alegerii vinului, iar eticheta ar trebui să fie prima care oferă această informaţie. Eventual prin mijloace digitale (o simplă scanare cu telefonul).

Ce vin producem în 2020 şi unde vindem?

Anul trecut vinul a avut o creştere valorică de 15,8%, iar în volume de doar 7,8%. Aceasta înseamnă că a crescut preţul mediu. Pe de altă parte, în retailul modern preţul este cu 11% mai mare faţă de medie, în timp ce în comerţul tradiţional este cu 13% mai redus, însă acesta are o dinamică mai mare (are un plus de 24,9% în termeni de valoare). În preferinţele românilor, vinul alb aste încă la loc de frunte, dar creşte vinul roze în detrimentul celui roşu, deşi este cu 38% mai scump. La fel, cel demidulce este pe locul I, dar există o tendinţă clară către zona de sec/demisec, chiar dacă este mai scump. Pe regiuni, se constată diferenţe de gust, astfel: vinul roşu este cerut mai degrabă în zonele de vest şi nord-vest, în timp ce sudul şi nord-estul ţării cere preponderent vin alb. Roze-ul este preferat de consumatorii din sud, regiunea Capitalei. După conţinutul de zahăr, vinul sec este preferat în vest şi nord-vest, precum şi zona Bucureşti; vinul demisec este preferat de consumatorii din regiunea de sud şi sud-vest, în timp ce zona de nordvest cere mai mult demidulce. O curiozitate a studiului - vinul dulce este comercializat mai mult în vestul ţării. Studiul nu relevă date despre vinul spumant.

Cum ambalăm vinul?

În ultimii ani s-a observat o creştere a pieţei de bag-in-box, dar care acum este în stagnare. Ambalajul de sticlă este cel care domină piaţa în acest moment, în special cel de 0,75 l, chiar dacă are un preţ mediu cu 25% mai mare. Acestea sunt semne clare că cerinţele se îndreaptă către vinuri tip premium, de calitate. Cătălin Pădure, organizator de evenimente pentru vin, a subliniat un aspect: este posibil ca noua generaţie de consumatori tineri să simtă că amabalajele bag-in-box sunt mai prietenoase cu mediul, mai compacte, mai uşoare, iar sticla ar putea deveni mai scumpă din cauza suprataxei. Pe de altă parte, trebuie testat mai mult comerţul online, oferirea informaţiei la raft prin folosirea tehnologiilor avansate, lucru punctat şi de cei de la Nielsen, iar efortul trebuie făcut împreună cu retail-erii.

Roxana DRAGHICI