Viţa-de-vie şi controlul făinării

În România, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie au crescut în mare parte datorită Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol, prin măsura de reconversie şi restructurare a plantaţiilor viticole, care beneficiază de o alocare financiară anuală în valoare totală de 47,7 milioane de euro. În anul 2017, suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie în ţara noastră era de aproximativ 182 mii ha, iar paleta de soiuri cultivată este variată, predominând cele de Fetească Regală, Fetească Albă şi Merlot.

Este cunoscut faptul că soiurile de viţă-de-vie se comportă diferit la atacul principalilor agenţi patogeni ai culturii, cum sunt făinarea, mana sau putregaiul, în funcţie de sensibilitatea varietăţilor. În cazul atacului de făinare, produsă de ciperca Uncinula necator, elementele de productivitate şi de calitate ale plantaţiei viticole sunt afectate, înregistrându-se astfel pierderi semnificative. Boala poate fi ţinută sub control prin respectarea unor măsuri agrotehnice care previn răspândirea şi intensitatea atacului, precum şi prin metode chimice, ce presupun efectuarea tratamentelor fitosanitare de protecţie. Viticultorii trebuie să aibă în vedere această ciupercă şi să aplice un plan tehnologic de combatere eficient, iar atenţie mai sporită trebuie acordată în anii favorabili infecţiei, când temperatura aerului este ridicată şi umiditatea este scăzută. „Făinarea este printre principalele probleme întâlnite în cultura viţei-devie, nu are nevoie de apă pentru a se dezvolta, iernează atât în muguri, pe coarde, cât şi pe frunzele căzute pe sol, iar primăvara devreme îşi reia activitatea, în funcţie de condiţiile climatice“, a afirmat Livia Roşu, expert tehnic pe culturi horticole în cadrul companiei Syngenta România. Agentul patogen atacă toate părţile verzi ale viţei-de-vie, iar boala se manifestă pe întreg ciclul de vegetaţie a culturii, din primăvară până în toamnă. În primăvară, atacul se observă pe suprafaţa foliară a viţei-de-vie prin apariţia unei pâsle fine, de culoare albcenuşie, sub forma unor pete neregulate, izolate, dar care se pot extinde, în cazul unei virulenţe mai mari a bolii. Făinarea poate fi semnalată şi pe lăstarii verzi, sub formă de pâslă albcenuşie, care mai apoi se brunifică. „Cele mai mari pagube provocate de această boală se înregistrează atunci când sunt atacaţi ciorchinii“, a spus specialistul. În urma atacului de făinare, producţia de struguri este afectată atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ - recolta se depreciază. În plus, vinul obţinut din boabele atacate de patogen are o calitate inferioară. Prin respectarea unor măsuri agrotehice (efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire a viei, distrugerea buruienilor, eliminarea lăstarilor ce au simptome de făinare etc.), efectele bolii pot fi limitate. Cea mai eficientă metodă pentru controlul făinării rămâne însă cea chimică.

Un fungicid de ultimă generaţie

În oferta companiei Syngenta se regăseşte un nou fungicid destinat combaterii făinării din plantaţiile viticole, şi anume Dynali, care conţine două substanţe active, complementare şi eficiente. „Dynali este un exemplu de inovaţie, iar cele două substanţe din compoziţie, difenoconazol şi cifluflenamid, sunt «specializate» în controlul făinării viţei-de-vie“, a susţinut Roşu. Fungicidul are un mod dublu de acţiune, nou şi complet. Produsul oferă protecţie performantă şi consistentă împotriva făinării, datorită combinării modului unic de acţiune - atât preventiv, cât şi curativ. Fungicidul prezintă profil unic complet de mişcare în plantă: activitate translaminară, sistemie în frunză şi efect de vapori. Dynali are o formulare nouă şi inovatoare, bazată pe produse naturale, fiind astfel prietenos cu mediul înconjurător şi entomofauna utilă. Produsul conţine două substanţe active complementare cu moduri de acţiune diferite şi din grupe chimice diferite. Difenoconazolul acţionează împotriva ciupercilor în momentul penetrării frunzei şi în perioada de formare a haustorilor, a sporilor şi de eliberare a acestora. Blochează dezvoltarea ciupercilor patogene prin interferenţa în procesul de biosinteză a sterolilor (ergosteroli) din membranele celulare. Este transportat sistemic, acropetal, ascendent prin vasele lemnoase în toate părţile verzi ale plantei. Pe frunze este distribuit translaminar pe ambele feţe, asigurând astfel o protecţie uniformă foarte bună împotriva bolii. Aparţine clasei chimice triazoli şi se recomandă maxim patru tratamente pe sezon cu substanţe din această clasă. Ciflufenamidul acţionează asupra următoarelor stadii de dezvoltare a ciupercii: formarea apresorilor, haustorilor, creşterea hifelor, formarea şi eliberarea sporilor. Prezintă mişcare sistemică locală (penetrantă sau translaminară) în frunze şi acţiune în fază de vapori. Ciflufenamid face parte din grupa fenil acetamidelor. Cu toate că modul de acţiune al ambelor substanţe active permite utilizarea preventivă şi curativă, se recomandă aplicarea produsului preventiv pentru a evita infestarea ireversibilă a culturii. „În combaterea bolii este important să avem o strategie. Sunt importante produsele pe care le alegem, dar şi momentul aplicării acestora, atât din punct de vedere al stadiului de dezvoltare a culturii, cât şi al patogenului. Nu trebuie să uităm faptul că 50% din reuşita tratamentului este legată de uniformitatea aplicării acestuia şi aici se fac, în general, foarte multe greşeli. Nu în ultimul rând, trebuie să ne aducem aminte să prevenim şi să aplicăm acele măsuri agrotehnice recomandate“, a precizat Livia Roşu, specialist al Syngenta România.

Ana IONIŢĂ