Viticultorii au inregistrat cheltuieli de productie mai mari in 2010

_Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV)

Cu ocazia unui eveniment desfășurat pe subiectul vitivinicol, l-am intervievat pe dl Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).

---

Care este producția națională de vin realizată în acest an?
De regulă, în România, producția medie anuală este de 5,5 milioane de hectolitri. În 2005, a fost realizată o producție de vin de doar 2,5 milioane hl, din cauza vremii nefavorabile. După cum îmi amintesc, în acel an am avut probleme cu seceta. De asemenea, anul 2010 fost unul cu probleme din cauza atacului puternic de boli, precum mană și făinare, dar și a condițiilor climatice nefavorabile, respectiv îngheț și secetă excesivă pe perioade scurte de timp. Estimarea făcută de noi, de PNVV, privind producția de vin din acest an a fost realizată la mijlocul lunii septembrie, iar de atunci, din păcate, au căzut multe ploi, care au împiedicat ulterior dezvoltarea strugurilor. Drept urmare, de la estimarea inițială, care arăta o cantitate de 5,5 milioane hl, s-ar putea ca producția de vin să fie mai mică. La ora actuală, nu putem spune cu certitudine care este producția de vin realizată în acest an.

Ce ați putea spune totuși despre calitatea strugurilor și, implicit, a vinurilor?
Calitatea este bună acolo unde producătorii au aplicat tratamentele necesare. Fără aceste tratamente, bineînțeles că plantația de vie suferă, iar strugurele nu mai poate produce un vin de calitate. Dar majoritatea producătorilor care sunt prezenți pe piață, care produc struguri în vederea obținerii de vin au aplicat tratamente și au o producție bună din punct de vedere calitativ. Anul 2010 nu este unul spectaculos, cum au fost anii 2000 sau 2008, dar calitatea vinurilor este satisfăcătoare.

Ne puteți spune ce impact au avut factorii climatici nefavorabili din acest an asupra activității vitivinicole?
În primul rând, au ridicat costul de producție, din cauza măririi schemei de tratamente aplicate. Cine nu a efectuat tratamentele la timp și preventiv a obținut, într-adevăr, o producție diminuată cu 10 până la 50%. Sunt anumite regiuni din țară, mici ca suprafață, unde producția a fost mai mică chiar și cu 60% față de anul precedent. În principiu, când facem o estimare nu ar trebui să ne raportăm la anul 2009, pentru că a fost un an foarte bun, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. Statistica arată că anul trecut am avut o producție de 6,3 milioane hl. Media tratamentelor aplicate la unitatea de suprafață este 7, dar anul acesta au fost situații când s-au aplicat chiar și 12 tratamente. Prin tratamentele efectuate, cheltuielile de producție au înregistrat o creștere de 30 până la 50%.

Ce ne puteți spune despre structura soiurilor?
Structura soiurilor este următoarea: 65% din suprafață este ocupată cu soiuri din care se obțin vinuri albe și 35% cu struguri roșii. În ultima perioadă, prin programul de reconversie-restructurare și acolo unde pedoclimatul permite se pune accent pe cultivarea soiurilor din care se obțin vinuri roșii.

Care este suma anuală alocată prin programul de reconversie și restructurare?
Inițial, când am purtat discuții cu Comisia Europeană pe reforma viei și vinurilor, suma destinată României era de 21 de milioane de euro. În urma negocierilor, susținute de PNVV, de dl Dacian Cioloș, care la acel moment era ministrul Agriculturii, asociații din domeniu, ONG-uri și prin lobby-ul făcut am obținut suma de 42,1 de milioane euro/anual, până în 2013. Vreau să vă spun că anual această sumă se cheltuiește, depunându-se chiar un număr de cereri care depășesc ca sumă plafonul alocat țării noastre. Din cele 42 de milioane de euro, aproximativ 35-38 de milioane sunt direcționate spre reconversia și restructurarea podgoriilor, iar restul este distribuit pe alte măsuri: utilizarea mustului de struguri concentrat și/sau concentrat rectificat, realizarea de investiții, promovarea vinurilor pe piețele țărilor terțe și asigurarea recoltei. Anual, prin acest program sunt plantate circa 3.500-4.000 de hectare, iar beneficiarii nu sunt doar producătorii mari, ci și aceia cu 5-10 ha, chiar 100-200 ha, care vor să pătrundă pe piața vinului.

Ce ne puteți spune despre originea vinurilor de pe piața românească?
În afara vinurilor autohtone, în România se aduce vin vărsat, care este îmbuteliat aici și are ca sursă două țări mari producătoare de vin - Spania și Italia. Dacă vorbim de vinul îmbuteliat, există o paletă foarte largă din toate țările, chiar și din Chile, Australia, Africa de Sud și, într-adevăr, avem un accent pe vinurile italiene și spaniole. Se importă din toată lumea, dar proveniența vinurilor din afara Uniunii Europene este de sub 5%.

Ana MUSTĂȚEA