Vizita in Tara Fagaduintei

În perioada 11-18 noiembrie a.c., un grup de fermieri, colaboratori şi distribuitori ai Makhteshim Agan România a efectuat o vizită în Israel. Sunt Gabriela Sava, realizator al emisiunii „Euroferma”, şi am avut onoarea şi plăcerea să particip la această vizită. Iar când o informaţie îţi parvine într-un astfel de mod, este normal, chiar dacă nu faci pare dintr-o asociaţie, să o împărtăşeşti cu alţii.

---

Ţara care, fără pământ şi fără apă, exportă agricultură
Încă din avionul liniilor aeriene EL AL gustul salatelor cu morcov dulce, al humusului fin îţi spun că la aterizare te aşteaptă o întâlnire cu locul de naştere al produselor ce ţi-au încântat papilele gustative în variantă demo, sus, în carlingă.

Biroul de agricultură din aeroport
O ţară care acordă o atenţie deosebită agriculturii se simte încă din aeroportul Tel Aviv. Este singura ţară în care am văzut în aeroport un ghişeu, un spaţiu la fel cu cel pentru închirieri maşini sau alte servicii prezente în aeroport, ce aparţine Ministerului Agriculturii.

Acesta este un mijloc de comunicare cu lumea agricolă din toată lumea, pentru că numărul turiştilor depăseşte 4 milioane pe an. Cei care doresc să aibă relaţii cu acest stat privind agricultura pot lua aici primul contact cu autorităţile din domeniu ce ies în întâmpinarea celor interesaţi, făcându-le astfel mai uşoară realizarea proiectelor de colaborare. Israelul, ştim cu toţi, este o ţară mică, pe care deşertul o ocupă 40%, o ţară în care omul „fură” deşertului (prin eliberarea de pietre) metru cu metru, iar mai nou „fură” mării picătură cu picătură pentru a face apă pentru agricultură. Într-un top al exporturilor, agricultura ocupă locul 2, după exportul de tehnologie avansată.

Agricultura are două sezoane şi două recolte pe an
Agricultura de iarnă - aşa o numesc israeliţii pe cea bazată pe ploaie (la ora la care am făcut noi această vizită - mijlocul lunii noiembrie - pământul era lucrat şi pregătit). Aşteptau prima ploaie şi abia apoi intrau la semănat. Este sezonul în care recolta se va face cu precipitaţiile care vor cădea. În fiecare zonă, altă cantitate, dar valorile sunt cuprinse între 100 şi 400 mm/an. Agricultura de vară - este bazată pe irigaţie artificială, invenţie israeliană cu producţie locală bazată pe furtunuri din plastic, unde picătura face minuni. Există atât de mult furtun de irigaţii pe pământul din Israel încât cred că ai putea să înconjori pământul cu el, ca pe un ghem.

Opreşte-ţi prejudecata ca să ai imaginaţia liberă!
Primul popas l-am făcut pentru două zile în chibuţul Lavi. Chibuţul este un tip de comunitate rurală cooperatistă colectivă caracteristică Israelului. Sunt aproximativ 600 de aşezări rurale în Israel. Jumătate sunt sate şi se numesc moshav, iar aproximativ 300 sunt chibuţuri, din care doar 16 sunt religioase. Fără a intra în detalii religioase, am aflat de la ghidul nostru Shuki Doron, care colaborează cu Makhteshim Agan de peste 25 de ani şi organizează pentru companie excursii cu grupuri de vizitatori români parteneri ai firmei israeliene, că acest chibuţ este unul religios. Asta înseamnă că în administrarea sa se ţine cont de preceptele biblice.

Am găsit aici un chibuţ cu hotel, cu piscine, cu agricultură şi cu zootehnie. Fiecare organizaţie cooperatistă deţine un hotel de 3-4 stele sau o fabrică. Chibuţul Lavi deţine o fabrică de mobilă care produce mobilă pentru sinagogi. Atunci când s-au instalat nu aveau sinagogă sau mobilă pentru ea. Aşa că nevoia i-a împins să construiască singuri mobila. Nu aveau la început uneltele necesare, dar le-au achiziţionat încet, încet. Nu le-a ieşit din prima, dar în timp s-au specializat, iar la ora aceasta exportă în toată lumea. Iar această activitate este primordială pentru asigurarea veniturilor chibuţului.

Creşterea animalelor este o altă ocupaţie în chibuţ ce le asigură necesarul de carne de pui, carne de vită sau lapte de vacă, restul se vinde. În chibuţ lucrează 700 de oameni, dintre care 250 sunt membri asociaţi ai chibuţului. Chibuţul asigură pentru membrii săi tot ce au nevoie: casă, masă - toate mesele din zi se pot servi la cantina chibuţului, energie, mijloc de transport pentru serviciu (există maşini ale chibuţului pe care le folosesc în comun). Banii ce le revin la finalul lunii sunt simbolici. Ei primesc un buget pe care şi-l gestionează cum vor. Nu contează dacă lucrează în fermă sau în hotel, dacă este managerul hotelului sau al fermei, primesc acelaşi buget. Conştiinţa succesului şi munca în comun îi leagă.

Fiecare membru poate alege în ce domeniu să lucreze - în concordanţă desigur şi cu nevoile economice ale chibuţului. Poate alege să lucreze în ferma de animale după ce a lucrat o perioadă de 3-4 sau mai mulţi ani în hotelul sau la bucătăria chibuţului. Pământul pe care îl lucrează cei din chibuţul Lavi este al statului, arendat pe termen lung - 49 ani, pentru care plătesc o rentă către stat şi au obligaţia de a-l lucra fără să-l înstrăineze. Lângă ferma de vaci poţi vedea ferma de pui, unde cresc, în clădiri închise, 130.000 de pui într-un ciclu de 42 de zile. Îi iau pui de o zi şi îi vând când au 2-2,5 kg.

Lacul de la fabrică şi rodia din curte
Israelul este singura ţară în care m-am simţit mândră că sunt româncă. Aici nu m-a urmărit ştampila cerşetorilor şi a hoţilor români din ţările europene. În fiecare zi am întâlnit în locuri turistice, la chibuţ, la fabrica Makhteshim Chemical Works români respectaţi pentru munca pe care o fac.

La fabrică am fost întâmpinaţi cu sare de la Marea Moartă şi cu zâmbetul pe buze de Ana Wood Cohen, coordonator global Relaţii Publice al grupului de firme Makhteshim Agan. Alături de ea s-a aflat pe parcursul vizitei un român care lucra în companie de 30 de ani. Am vizitat una dintre fabricile grupului, Makhteshim Chemical Works, aflată în sudul ţării, la 15 km de Beer Sheva. De aici începe deşertul, de aceea este surprinzător să vezi în jurul fabricii copaci, grădini, spaţii verzi. Tot ce este verde la Makhteshim Agan se datorează refolosirii apei uzate. Insecticidele şi fungicidele pe care le găsim pe piaţă la distribuitorii din România sunt fabricate în locul pe care l-am vizitat.

Din această fabrică, înfiinţată în anul 1952, ajung la fermierii români unele dintre cele mai competitive produse pentru diverse culturi, atât pentru tratamentul seminţelor, cât şi tratamente pentru diferite stadii ale culturilor. Grupul de firme Makhteshim Agan face pentru agricultură tot ceea ce agricultura are nevoie. Sunt peste 650 de produse care ies din fabrică. „Facem reciclarea apei. Toată apa folosită în producţie o tratăm, o filtrăm, ameliorăm pH-ul, nu este pentru băut, ci pentru irigaţii. Ţevile de diferite culori indică tipul de apă.

Avem în ţară apă acumulată din ploi, apa extrasă din puţuri de mare adâncime, apă obţinută prin desalinizare şi apă epurată din ape uzate. Am realizat un proiect ecologic pentru ape uzate care a costat peste 75 de milioane de dolari”, ne-a comunicat unul dintre directorii firmei. Apa din puţuri de mare adâncime, după ce a fost folosită o dată, se refoloseşte tot timpul prin epurări succesive şi prin filtrarea naturală a ciclului în natură. „Reciclăm cu plăcere” este o pancartă care se află în piscina cu apă reciclată din curtea fabricii, unde se simte dovada eforturilor de reciclare perfectă a apei: aici trăiesc peşti care se înmulţesc.

Makhteshim Chemical Works foloseşte de anul acesta gaz natural deoarece cu 5 ani în urmă Israelul a descoperit noile zăcăminte de gaz în mare, iar folosirea lui în fabrică a redus cheltuielile cu combustibilul cu 1,5 milioane de dolari. Sunt 13 linii de producţie în fabrica Makhteshim Agan - unele fac acelaşi produs, iar altele sunt multiprodus. Cu toţi ştim că pentru orice companie cercetarea este motorul dezvoltării, dar în momentul în care afli că în ultimii 30 de ani Israelul a dat şase premiaţi Nobel pentru chimie, putem să ne dăm seama ce înseamnă inovaţia pentru Makhteshim Agan. În cursul lunii decembrie va fi demarată o nouă investiţie într-un centru de cercetare, în care vor lucra aproximativ 200 de oameni.

Rimon = rodie - centrul de comandă
Acum mii de ani evreii au numărat câte seminţe sunt în fiecare rodie, iar câte seminţe au găsit, atâtea fapte bune trebuie să facă un evreu pe parcursul vieţii: 713. Din acest motiv, fructul acesta a fost numit fruct al inteligenţei. Rimon (rodie) este şi numele primului produs original al fabricii, iar o rodie stilizată se poate vedea în faţa centrului de comandă al Makhteshim Chemical Works. Mi s-a promis o vizită cu totul deosebită. Şi aşa a fost! Sunt convinsă că la întoarcerea în ţară fermierii români au căpătat o altă percepţie despre agricultură...

Sunt şi alte lucruri interesante despre modul de obţinere a apei în Israel, despre anul fără banane sau despre pădurile (unde fiecare copac este plantat manual şi irigat cu picătura) de acolo.

Vă invit să urmăriţi emisiunea Euroferma, duminica la ora 13.30, la Naţional 24 Plus sau la ora 13.00 pe Favorit TV.

Gabriela SAVA