V.O. Rakhmanin, FAO: «90% din fermele agricole din lume sunt familiale»

În zilele de 8 şi 9 octombrie a.c., la Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională „Ferma de Familie - Nucleu al Agriculturii Durabile”, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În cele două zile ale evenimentului au avut loc mai multe ateliere de lucru cu diverse teme de dezbatere, însă cea principală a fost consolidarea fermelor de familie.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul premierul Victor Ponta, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş. Invitaţi speciali ai conferinţei au fost dnii Vladimir Olegovich Rakhmanin, director general FAO şi reprezentant regional pentru Europa şi Asia Centrală, Harold John Sinclair, vicepreşedintele COPA-COGECA, precum şi Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii din Republica Moldova. Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat în discursul său că aproape 1 milion de agricultori din România îşi desfăşoară activitatea în ferme mici şi că pentru această categorie sunt necesare instrumente pentru a le încuraja să devină mai performante. „Cred că, în urma proiectului pe care îl lansaţi astăzi, vom găsi acele măsuri concrete, foarte eficiente, de sprijin a fermelor de famile, a celor care au proprietăţi mici, pentru a-i ajuta să treacă de la nivelul de subzistenţă la o agricultură modernă.”

Consolidarea clasei de mijloc din agricultură

În opinia ministrului Agriculturii, agricultura românească este una polarizată, cu foarte mulţi fermieri care au suprafeţe cuprinse între 1 şi 5 ha şi puţini agricultori care gestionează o suprafaţă agricolă mare, de circa 5,3 milioane hectare. Ceea ce lipseşte în structura exploataţiilor agricole din România este, potrivit dlui Constantin, clasa de agricultori care administrează ferme de dimensiuni mijlocii şi de aceea se impun în acest sens măsuri de sprijinire şi consolidare. Din cei 1.050.000 de fermieri care primesc subvenţii pe unitatea de suprafaţă, circa 830 mii lucrează între 1 şi 5 ha. În categoria 5-30 ha sunt 176.000 de fermieri şi în cea de 30 şi 50 ha sunt 11.000 de agricultori. 8.600 de fermieri administrează exploataţii cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 100 ha, iar numărul celor care au ferme de peste 100 ha este de 13.000, însă cei din urmă administrează jumătate din suprafaţa agricolă a ţării şi reprezintă doar 1% din totalul fermierilor înregistraţi la APIA.

„Cred că datoria noastră este să creăm şi să stimulăm acea clasă de mijloc, respectiv exploataţiile care au peste 5 ha. Fermele de familie reprezintă segmentul clasei de mijloc în agricultura românească. Cred că societatea românească, în toate domeniile de activitate, are nevoie de o clasă de mijloc din ce în ce mai puternică şi că această clasă de mijloc trebuie să fie structura cea mai importantă care să susţină economia. De aceea, obiectivele Ministerului Agriculturii merg în această direcţie. În perioada 2014-2020, am stabilit două obiective prioritare, care vor fi finanţate din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, în special prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Primul obiectiv se referă la integrarea producţiei. (...) Al doilea obiectiv se referă la creşterea producţiei, pentru a satisface producţia naţională, dar şi pentru a spori exporturile”, a susţinut dl Constantin.

Comasarea şi asocierea fermierilor

Potrivit ministrului Agriculturii, în noul Program de Dezvoltare Rurală există măsuri care să încurajeze comasarea terenurilor şi asocierea fermierilor. A fost aminitită măsura privind plata redistributivă, ce va fi activă începând cu anul următor şi care constă în acordarea unei subvenţii mai mari cu 45 de euro fermierilor care lucrează suprafeţe agricole cuprinse între 5 şi 30 ha. Astfel,fermierii care se încadrează în 1-5 ha vor primi 170 euro/ha, iar cei cu 5 până la 30 ha o subvenţie de 215 euro/ha. Un alt instrument care va fi disponibil din 2016 se referă la acordarea unui sprijin de 120% din plata pe suprafaţă, pe o perioadă de 5 ani, celor care renunţă în mod voluntar la activitatea agricolă şi cedează terenul, prin vânzare sau arendare, altor fermieri activi şi în scopul comasării.

Pentru stimularea asocierii, s-a vorbit şi despre creşterea sprijinului nerambursabil cu 20% pentru proiectele destinate accesării fondurilor europene. „În propunerea noastră privind PNDR am cuprins, dincolo de acordarea unui punctaj suplimentar, şi un procent suplimentar de 20% nerambursabil pentru cei care intră în forme asociative. Astfel că fermierii, mai ales cei cu suprafeţe mici, vor avea posibilitatea să aibă acces la o finanţare nerambursabilă de 90%. Aşteptăm acceptul Comisiei Europene, dar sper că vom primi sprijin, având în vedere structura exploataţiilor agricole din România”, a spus dl Constantin. În clasamentul ţărilor din UE, România se află pe antepenultimul loc în ceea ce priveşte dimensiunea medie a fermelor agricole, cu o medie de 3,4 ha.

„Dacă ruşim să încurajăm asocierea şi comasarea terenurilor agricole, vom putea pune mai bine în valoare potenţialul agricol pe care îl are România”, a precizat ministrul Agriculturii. În ceea ce priveşte stimularea şi consolidarea fermelor de familie, şeful instituţiei a amintit câteva măsuri dedicate. Una dintre ele a fost schema de microcreditare, prin care se acordă 15.000 de euro pentru investiţii mici, 25.000 de euro pentru capital de lucru şi 75.000 de euro pentru cofinanţarea proiectelor PNDR. Pentru a facilita accesul la bani europeni, instituţia pune la dispoziţie proiecte-tip, ce se pot descărca, în mod gratuit, de pe site-ul acesteia. Pe Măsura 121 privind Ferma de familie, s-au depus 337 de proiecte în sectorul vegetal şi 33 în cel zootehnic.

Conectarea la piaţă, indiferent de dimensiunea fermei

Prezent la eveniment, comisarul european Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa fermelor de familie atât la nivel internaţional, cât şi european. Potrivit acestuia, în UE ferma de familie se află în centrul modelului agricol şi în jurul acestora se poate construi un nou sistem de competitivitate în agricultura europeană. „O competitivitate bazată nu doar pe aspectele cantitative, ci una care să integreze şi aspectele legate de calitate, diversitate şi valoare adăugată. UE este principalul exportator de produse agroalimentare din lume cu valoare adăugată. Din această perspectivă, fermele de familie sunt orientate spre piaţă, spre aşteptările consumatorilor, care pot să producă valoare adăugată la un nivel foarte performant. (...) Politica Agricolă Comună 2014-2020 pune în valoare, mai mult decât oricare politică din trecut, ferma de familie şi diversitatea modurilor de producţie în UE. Am pornit de la principiul că această mare diversitate, pe care o avem în structurile agricole şi în modelele agricole în UE, nu trebuie privită ca pe o slăbiciune şi să avem tendinţa uniformizării. Trebuie să transformăm această diversitate într-un atu pentru a da posibilitatea tuturor formelor agricole să se exprime pe piaţă, de a conecta producţia agricolă la aşteptările consumatorilor. PAC oferă o serie de instrumente care permit punerea în valoare a acestei diversităţi. UE este în mare parte dominată de fermele de familie care au fie câteva sute de hectare, dar şi 1-2 ha şi în toată această paletă de modele de producţie putem găsi performanţă dacă ştim să conectăm aceste structuri de producţie la partea de piaţă”, a precizat dl Cioloş.

Oficialul european a afirmat că în noul PNDR există măsuri care să încurajeze fermele de familie şi a subliniat importanţa programului LEADER, care are rol în dezvoltarea zonelor locale şi punerea în valoare a resurselor naturale. Privitor la exporturi, comisarul pentru Agricultură a declarat că este în interesul României să exporte mai mult produse procesate, care au o valoare adăugată mare, şi să exporte mai puţin materie primă. „În produsele procesate se regăseşte tradiţia, se regăseşte specificul culinar din România, precum şi mâna de lucru pe care o avem încă din abundenţă în mediul rural. Conectând dezvoltarea industriei alimentare cu dezvoltarea învăţământului, a educaţiei, a formării profesionale şi a consultanţei cred că putem face din acest potenţial de producţie al României o valoare economică”, a declarat dl Cioloş.

Nevoia unui sprijin întărit

Prezent la eveniment, dl Vladimir Olegovich Rakhmanin, director general FAO şi reprezentant regional pentru Europa şi Asia Centrală, a vorbit în discursul său despre importanţa fermelor de familie, subliniind că acestea sunt „coloana vertebrală a sectorului agricol“. „90% din fermele agricole din lume sunt familiale. Ele au o contribuţie esenţială şi trebuie sprijinite. De aceea avem nevoie de o platformă cuprinzătoare de politici şi iniţiative guvernamentale, care să contribuie la sprijinirea lor. Este nevoie de reglementare, de îmbunătăţirea accesului la piaţă, credite, teren şi la toate mijloacele necesare producţiei. Totodată, sunt importante educaţia şi pregătirea fermierilor, astfel încât aceştia să reziste pe o piaţă globală competitivă. Fermele de familie trebuie sprijinite pentru că încurajează şi cresc economia şi creează locuri de muncă în zonele rurale. Toate aceste beneficii au efect pozitiv asupra economiilor regionale şi naţionale.“

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite a declarat anul 2014 Anul fermei de familie, pentru a spori vizibilitatea agriculturii familiale şi a agriculturii la scară mică, concentrând atenţia lumii asupra rolului său important în eradicarea foametei şi a sărăciei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nivelului de trai, gestionarea resurselor naturale, protejarea mediului şi asigurarea unei dezvoltări durabile, în special în zonele rurale. Scopul declarării anului 2014 ca fiind Anul fermelor de familie este de a repoziţiona agricultura de familie în centrul politicilor agricole, de mediu şi sociale pe ordinea de zi la nivel naţional, prin identificarea lacunelor şi a oportunităţilor de a promova o schimbare spre o dezvoltare uniformă şi echilibrată.

Ana MUSTĂŢEA