Voci privind gestionarea pestei porcine africane

Pe măsură ce numărul județelor în care se înregistrează focare de pestă porcină africană creşte, sectorul suin românesc începe să îngenuncheze. În această ramură agricolă, eforturile financiare şi umane sunt uriaşe. Crescătorii de animale şi fabricanţii de mezeluri sunt nemulţumiţi de modul în care s-a gestionat această problemă, şi nu sunt singurii.

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti“ (ASAS) şi fost ministru al Agriculturii, face comentarii dure pe seama acestui subiect. Domnia sa ne-a acordat un interviu, iar rândurile care urmează dezvăluie poziţia sa: „Noi am trimis încă din luna aprilie o notă, întocmită de Secţia de Medicină Veterinară din cadrul ASAS, prin care avertizam că sunt probleme, că trebuie urgent luate măsurile necesare, indicând care sunt acestea. Săptămâna trecută (sfârşitul lunii iulie) am transmis primului ministru o informare conţinând poziţia ASAS. În această notă am subliniat inclusiv de ce trebuie să existe anumite programe de cercetare în această privinţă. Surpriza mea a fost să vad că programele propuse de noi nu au fost aprobate, în condiţiile în care, vedeţi bine, România se confruntă cu mari probleme. Există fonduri pe care le-am putea folosi în cercetare, inclusiv pe subiectul epizootiilor. În afară de acest lucru, asistăm şi la reducerea fondurilor Ministerului Cercetării. Privitor la gestionarea pestei porcine africane, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu are, din păcate, la această dată - şi se vede prin legea atribuţiei - pârghiile necesare pentru a interveni în astfel de probleme. Consider că ministrul Agriculturii, dl Daea, s-a implicat mai mult decât îi dă dreptul legal. Acum se iau măsuri de criză, dar problema este de ce nu s-au luat măsuri încă de la început pentru că se ştia de această problemă din 2017. De ce ANSVSA nu a luat măsurile care se cuveneau? Eu îi reproşez că nu se implică în momentele-cheie în care ar trebui să facă acest lucru. Nu este creată doar ca să facă controale la restaurante etc. Această structură are rolul de a proteja producţia şi mai ales ramurile economice majore. Să ne amintim de gripa aviară, care a fost la fel de uşor tratată, şi mai mult mediatic decât pe fond. Am spus acest lucru şi atunci, deşi eram coleg de partid cu Gheorghe Flutur. A fost o greşeală imensă care ne-a costat apoi ani de zile, pentru că noi nu am mai putut ieşi pe piaţă. Iar acum vom importa carne de porc, şi nu puţină. Nu este normal ca instituţii ale statului să nu de-a socoteală. Suntem aproape la limita de a scăpa de sub control pesta porcină africană pentru că apar aceste focare de parcă se aprind focurile duse de vânt. Nu se poate să ajungi să îngropi porcul în pământ, unde el se descompune şi apoi ajunge în apa freatică. Cum să ajungi în această situaţie? Cum să se aleagă o astfel de variantă? Dacă vă amintiţi, cu ani de zile în urmă se făcuseră incineratoare centralizate, dar care erau controlate de anumiţi «şmecheri». Cu greu s-a reuşit să se impună existenţa unor incineratoare la ferme, asta după ce am fost într-o vizită în SUA şi am văzut că acolo nu există complex sau fermă zootehnică fără incinerator propriu. În vreme ce la noi se transportau animalele moarte pe anumite distanţe ca să fie incinerate. Acum nu sunt capacităţi suficiente de incinerare. Sunt foarte multe semne de întrebare. De ce nu s-au luat măsurile necesare atunci când a apărut? De ce nu s-au luat măsuri împotriva vânatului în Delta Dunării? De ce nu are în ţările vecine, spre exemplu Ucraina, această amploare? Vom redeveni importatori de carne de porc şi sunt multe interese ale celor cu interes în acest domeniu. Importurile acestea nu sunt făcute numai din necesitate. În final aş dori să subliniez faptul că, pe acest subiect, lumea ştiinţifică nu a fost consultată şi o spun cu voce tare şi o s-o repet de câte ori am ocazia. Este grav, pentru că vor exista consecinţe economice semnificative.“ Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş a reacţionat în legătură cu situaţia creată de atacul acestei boli periculoase, specifică suinelor. „Din păcate, Guvernul a scăpat complet de sub control - pentru că epidemiile nu răspund la controlul politic - răspândirea pestei porcine africane. Consecinţele sunt extrem de grave pentru România, pentru fermierii români, pentru industria zootehnică şi cea alimentară locale. Aşa se întâmplă când laşi gestionarea unei crize pe mâna unor politruci cocoţaţi în funcţii pe cu totul alte criterii decât cele profesionale. Un întreg sector zootehnic şi alimentar, în care s-au investit sume importante atât din bugetul naţional, cât şi din cel european pentru a deveni competitiv, poate fi compromis pe termen lung din incompetenţă. Dacă profesioniştii din minister şi agenţii nu sunt lăsaţi să-şi facă treaba măcar acum, când deja este târziu, consumatorii şi instituţiile de pe piaţa europeană îşi pot pierde încrederea în produsele agroalimentare româneşti, pentru că va exista suspiciunea că nu suntem în stare să gestionăm crizele şi am putea pune în pericol consumatorii europeni. Răspândirea epidemiei la scara actuală era evitabilă dacă se luau câteva măsuri rapide şi eficiente:
•  Dacă cei responsabili ar fi pus în aplicare de îndată măsurile preventive prevăzute în HG 830/2016, unde sunt precizate toate procedurile de izolare a focarelor, de comunicare cu populaţia şi fermierii etc.
•  Dacă cineva ar fi luat bunele practici din experienţa ANSVSA în 2016 şi le-ar fi adaptat la situaţia de faţă. Atunci, Moldova a cerut sprijinul României care a trimis specialişti din ANSVSA peste graniţă şi au ajutat la izolarea focarelor de acolo pentru că altfel era şi România în pericol. Am acţionat preventiv în iulie 2016, am luat măsuri de urgenţă ca să preîntâmpinăm pătrunderea bolii pe teritoriul României mai ales din Ucraina şi Republica Moldova. ANSVSA a informat oficial despre pericol şi procedurile de urmat, inclusiv Comisia de Agricultură din Parlament din care făcea parte şi domnul Petre Daea, actualul ministru al Agriculturii.
•  Dacă preşedintele actual al ANSVSA şi-ar fi amânat vizita în China programată chiar în momentul apariţiei bolii în Deltă pentru a coordona eficient echipele din teren. Când s-a întors din vizita externă a constatat că epidemia «a avut o evoluţie agresivă», chiar «explozivă» fix după 9 iunie, momentul în care a revenit în ţară. Din păcate, virusul pestei porcine africane fusese semnalat în Tulcea înainte de plecarea dumnealui în China.
•  Dacă actualul Guvern ar fi implementat procedurile pe care specialiştii din Guvernul pe care l-am condus le-au aplicat în momentul în care a existat un alt pericol la graniţa României cu Bulgaria, în cazul dermatozei nodulare la bovine, maladie a cărei introducere în România a fost prevenită cu succes. Autorităţile din ţara vecină au ucis şi îngropat atunci peste 10.000 de capete de bovine, efortul financiar al Bulgariei a fost foarte mare la acel moment şi, prin măsuri de urgenţă luate la graniţă, inclusiv prin interzicerea intrării de produse lactate din ţara vecină, am evitat răspândirea epidemiei şi în ţara noastră.
•  Dacă Guvernul României ar fi solicitat la timp DG Agri şi DG Sante din cadrul Comisiei Europene sumele necesare pentru măsurile de prevenţie şi eradicare a bolii, precum şi sumele pentru despăgubirea fermierilor. Comportamentul fermierilor cărora li se solicită să declare şi să sacrifice animale bolnave este direct influenţat de informaţia că există finanţare pentru despăgubirea animalelor sacrificate.
•  Dacă Guvernul României ar fi solicitat sprijin pentru stocarea cărnii de porc provenită din fermele neafectate din zonele declarate focar, unde se fac sacrificări preventive şi unde carnea poate fi consumată dacă i se asigură trasabilitatea, mecanism financiar introdus în perioada în care am fost comisar european.

Acum, după ce Guvernul a realizat că numărul focarelor creşte, iar răspândirea virusului pare a fi scapătă de sub control, responsabilii politici au trecut la măsuri extreme, care vor afecta economic şi fermele care puteau fi salvate. De la nepăsare au trecut la modul precipitat şi pompieristic pentru a salva aparenţele că «se luptă» cu epidemia. În al 12-lea ceas conducerea politică a Guvernului ar trebui să lase oamenii competenţi din domeniu să se exprime, să-i asculte şi să-i dea la o parte pe cei care prin incompetenţă şi superficialitate au adus lucrurile în situaţia de faţă.“

Pesta porcină africană (PPA) a fost semnalată iniţial în Kenia şi cunoscută la început sub denumirea de Boala Montgomery, după numele celui care a identificat-o pentru prima dată, în anul 1909. Denumirea latină de Pestis Africana Suum a fost tradusă în diverse limbi, ca: Peste Porcine Africaine (fr.), Africanische Schweinepest (germ.), Pesta Porcină Africană (rom.) etc., cu excepţia limbii engleze, în care a fost publicată de la bun început - dar, din motive obiective, numai în 1921, deci după 12 ani - sub denumirea de African Swine Fever (ASF), de către Eustace Montgomery. Astăzi, aceasta este denumirea folosită în mai toate lucrările ştiintifice de specialitate, ca şi în toate documentele oficiale ale organizaţiilor profesionale internaţionale ASF este o boală infecţioasă virotică specifică porcinelor domestice şi sălbatice de toate vârstele, foarte contagioasă şi foarte gravă - probabil cea mai periculoasă şi păgubitoare boală a porcinelor - capabilă să producă în focarele noi de boală la porcii domestici o mortalitate de până la 100%.

Ana IONIȚĂ