Vulnerabilitatea fermierilor mici

Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, a declarat în cadrul conferinţei „Agricultura viitorului“, organizată de site-ul de ştiri wall-street.ro, că pe fondul crizei climatice, economice, dar şi sanitare există riscul ca multe ferme agricole, în special cele de mici dimensiuni, să dispară de pe piaţă. În opinia sa, efectele se vor resimţi însă mai mult la începutul anului viitor.

„Ne aşteptăm ca mulţi să iasă de pe piaţă. România are o agricultură polarizată, ferme cu suprafeţe foarte mari şi un număr foarte mare de fermieri mici, circa 100.000, care lucrează suprafeţe cuprinse între 3 şi 5 ha. Avem mai multe ferme mici decât toată Uniunea Europeană la un loc. În pericolul cel mai mare se vor afla fermierii mici şi mijlocii, pentru că cel mare îl înghite pe cel mic. Un alt risc cu care ne confruntăm este acapararea terenurilor, pentru că mulţi fermieri lucrează pe credit furnizor, adică la înfiinţarea culturilor folosesc inputuri pe care le achită la recoltare. De ce facem asta? Pentru că suntem lipsiţi de capital. În ultimii ani, nu am reuşit să acumulăm atât de mult încât să ne asigurăm din finanţe proprii întregul necesar pentru structura de culturi pe care o practicăm. Nerecoltând mai nimic, cum se întâmplă anul acesta, având datorii, gajuri pe teren sau chiar pe firme, există marele risc să pierdem aceste suprafeţe de teren. Astfel de lucruri s-au întâmplat în ultimii 3-5 ani, iar asta în situaţia în care recoltele au fost bune.

La începutul acestui an agricol ne-am confruntat însă cu seceta. Irigaţiile sunt necesare, însă fermierii care nu fac parte dintr-o Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) nu pot accesa măsurile de sprijin. Aceşti fermieri sunt «captivi», pentru că, deşi suprafaţa pe care o lucrează se pretează irigării, din cauza faptului că nu sunt înscrişi în OUAI, neavând cu cine să se asocieze, nu pot aplica pentru sprijin. Trebuie să vorbim cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru a schimba paradigma că doar fermierii înscrişi în OUAI pot iriga în România. O altă problemă privitoare la fondurile pentru irigaţii este că jumătate din banii alocaţi au ajuns la o singură organizaţie de utilizatori, care a depus 27 de proiecte, ceilalţi rămânând în voia sorţii. În România puţini dispun de instalaţii de irigat, iar acolo unde sunt, le suprasolicită, mutându-le de pe o suprafaţă pe alta“, a afirmat preşedintele organizaţiei.

Probleme şi în alte sectoare

Potrivit lui Arion, multe sectoare agricole întâmpină greutăţi. Lipsa forţei de muncă este o problemă ridicată des de fermieri. În teren este o reală nevoie de personal calificat deoarece nivelul la care a ajuns astăzi agricultura are nevoie de angajaţi pregătiţi din punct de vedere profesional. Fluctuaţiile pieţei şi lipsa de predictibilitate vulnerabilizează fermele agricole şi zootehnice. Piaţa lactatelor a fost afectată de preţurile şi vânzările scăzute, pe fondul pandemiei de coronavirus.

În sectorul avicol, crescătorii se confruntă cu preţuri de dumping, adică sub costul de producţie, la carnea de pui provenită din alte ţări, chiar din interiorul spaţiului comunitar. În faţa acestor practici neloiale, fermierii români nu au cum să câştige. Subvenţiile mascate practicate în anumite ţări europene îi pun pe producătorii autohtoni pe o poziţie inferioară şi într-o competiţie inegală. Controalele mai amănunţite pe care trebuie să le facă autorităţile abilitate pot, într-o anumită măsură, să descurajeze importul de carne de pasăre pe piaţa autohtonă. Asistăm la importuri masive de produse deoarece nu putem să ne asigurăm din producţia proprie necesarul de consum.

„Şi sectorul suin are probleme. Suntem o ţară mare producătoare de porumb şi ne-am fi putut acoperi necesarul de carne de porc şi am fi putut şi exporta, însă la ora actuală ne putem asigura doar 30% din necesar. Riscurile cu care se confruntă fermierii astăzi sunt diverse. Colegii din pomicultură stau cu marfa pe stoc, nu au acces la piaţă şi nici forţa de muncă necesară pentru a culege fructele. Şi crescătorii de vaci de lapte se confruntă cu probleme. Piaţa de produse lactate a cunoscut o scădere mare a vânzărilor şi din aceasta cauză fermele au laptele pe stoc. Procesatorii, în mare parte multinaţionale, nu şi-au asumat riscuri, nu au gândit mecanisme de depozitare sau de transformare a laptelui brut în lapte praf, de exemplu, de fiecare dată nota achitând-o fermierul. Crescătorii de păsări trebuie să concureze cu preţurile de dumping ale produselor provenite din comerţul intracomunitar. Pe piaţă există foarte multă carne de pasăre din Europa şi care are un preţ de vânzare la raft cu 30% mai mic decât cea produsă în ţară. Avem provocări destul de multe, dar şi soluţii. Consider că dacă am ghida tot ceea ce înseamnă aparat administrativ, decident public, mediu asociativ şi tot ce înseamnă sistem financiar-bancar în România am putea crea un cadru sănătos şi am reuşi să ne descurcăm“, a susţinut preşedintele Federaţiei Pro Agro.

Ana IONIŢĂ