Webinar pe domeniul protecţiei plantelor

15/6/2020

Pe 27 mai a.c., Agxecutive a realizat un webinar (întâlnire video live pe internet) pentru a discuta despre domeniul protecţiei plantelor, la eveniment participând şi Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), pentru a face cunoscută activitatea organizaţiei şi provocările pe care le întâmpină sub aspect legislativ.

Pentru început, Florin Constantin, director executiv al firmei Agxecutive, a afirmat că ploile căzute în ultima perioadă au redeschis apetitul fermierilor pentru aplicarea de noi verigi tehnologice performante în culturile agricole, dar şi că precipitaţiile venite au favorizat apariţia bolilor, proliferarea dăunătorilor şi dezvoltarea buruienilor, apărând astfel necesitatea intervenţiilor fitosanitare. În continuare, a trecut în revistă principalele grupe de pesticide (erbicide, insecticide şi fungicide) şi particularităţile acestora, nu înainte însă de a vorbi despre tendinţele din domeniul protecţiei plantelor: se observă tendinţa companiilor de a integra în portofoliile lor cât mai multe categorii de produse pentru agricultură şi, ca urmare, am asistat în ultima perioadă la diferite fuziuni între companii, precum achiziţia Monsanto de către Bayer, sau a Arysta LifeScience şi Advanta Seeds de către UPL. „O altă tendinţă din partea tuturor actorilor, fie ei mari sau mici, este de a introduce în portofoliu produse dedicate agriculturii ecologice, ce pot fi incluse în programe integrate de protecţie. În urmă cu ceva timp acestea erau considerate ca fiind o nişă în portofolii, iar acum majoritatea au introdus decisiv soluţii de acest gen şi nu mai este un tabu de a discuta despre ele şi de a le pune pe piaţă. În ultima vreme, au apărut şi produse care combină nutriţia cu protecţia fitosanitară - acestea nu sunt complexe sub aspect tehnologic, doar că sunt întâmpinate anumite dificultăţi în procesul de omologare. Există dorinţa de a se dezvolta mai multe produse de acest gen, inclusiv pe zona de fungicide.“ O altă constatare este aceea că în paleta de produse ale companiilor au fost integrate şi produse din categorii adiacente, cum ar fi biostimulatorii şi adjuvanţii.

Consumul de produse de protecţia plantelor

În 2019, valoarea pieţei de pesticide la nivel global a fost estimată la circa 58 miliarde dolari, iar creşterea anuală înregistrată este de circa 3%. În România, piaţa de pesticide însumează între 500 şi 600 milioane euro/an, iar creşterea anuală este de circa 5%. Specific pieţei autohtone de profil este faptul că se observă o concentrare la vârf - în ultimii 10 ani, companiile din Top 5 deţin o cotă de piaţă de circa 85%. În ţara noastră consumul de produse fitosanitare raportat la unitatea de suprafaţă este reprezentat în proporţie de aproximativ 50% de erbicide (este o categorie de produse care se consumă într-o proporţie mai mare decât media europeană), de aproximativ 35% de fungicide şi de 15% de insecticide - la nivel global statistica arată faptul că insecticidele sunt folosite într-o proporţie mai mare, de circa 25%. În România, cultura mare consumă circa 85% din produsele chimice de protecţie folosite, iar cele speciale (horticole, legumicole etc) aproximativ 15%. Consumul la nivel global arată faptul că pentru protecţia culturilor speciale se consumă circa 27% din produsele de protecţia plantelor utilizate. Pentru protecţia cerealelor păioase se consuma circa 18% din totalul produselor fitosanitare folosite, iar pentru cultura de porumb consumul se ridică la 13%, ceea ce îl plasează în Top 3 din acest punct de vedere. Florin Constantin a mai adus în discuţie şi faptul că o mare parte din moleculele sintetizate, aproximativ 80%, sunt produse în China, iar în timpul crizei provocate de virusul COVID-19 acest aspect a ridicat mari probleme de aprovizionare şi logistică. „O altă problemă înainte de pandemie a fost legată de politica Chinei în materie de poluare, fiind înregistrată închiderea unor unităţi de producţie, acest lucru punând într-o anumită dificultate industria la nivel global. La această oră capacităţile de producţie sunt puternic polarizate pe China.“

Mai puţine opţiuni, pe fondul restricţiilor legislative şi al costurilor ridicate

În privinţa costurilor necesare pentru dezvoltarea unei molecule, acestea se ridică în jurul sumei de 200-300 milioane de dolari, iar timpul pentru omologarea unui produs de protecţia plantelor durează între 10 şi 15 ani. „Aceste informaţii ne arată cât de complex şi responsabil este procesul de punere pe piaţă a produselor fitosanitare. Înainte de a fi comercializate produsele trec prin foarte multe filtre, ceea ce nu este uşor, iar acest lucru face ca mai puţin de 10 molecule să fie omologate anual pe plan global. Multe dintre ele sunt retrase, în special pe piaţa europeană, şi astfel rezultă o contracţie în materie de opţiuni. Ca urmare, atenţia este îndreptată acum mai mult spre noi formulări şi pe combinarea de substanţe active şi mult mai puţin pe inovare, pe dezvoltarea de noi molecule“, a spus reprezentantul Agexecutive. Insecticidele este cea mai afectată grupă de produse de protecţia plantelor pe fondul normativ din ultima vreme. În domeniul fitosanitar, 80% din produse au destinaţie preventivă şi de aceea este important ca fermierii să-şi facă din timp aprovizionarea cu produse de protecţie. O altă recomandare a fost ca înainte de cumpărarea unui produs agricultorii să nu ia în calcul doar preţul, ci să facă o comparaţie a produselor fitosanitare în funcţie de doza necesară la hectar, formulările echivalente şi spectrul de combatere. La categoria de intervenţie (fungicide curative sau insecticide), disponibilitatea la momentul necesar este critică. „Dacă nu le avem atunci când trebuie, degeaba le procurăm la un preţ mic“, a susţinut Constantin.

SCAPA - un proiect de succes

Carmen Botez, director executiv al Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), a vorbit despre misiunea organizaţiei de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecţia plantelor (ppp) în contextul unei agriculturi durabile. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2002 şi numără 17 membri, care reprezintă atât companii multinaţionale, cât şi naţionale. Printre priorităţile organizaţiei se numără şi armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană şi, potrivit reprezentantului AIPROM, aceasta s-a realizat în mare măsură, însă continuă să fie o preocupare aplicarea corectă, în conformitate cu normele europene. Pentru aceasta, AIPROM este în permanentă colaborare cu autorităţile naţionale, iar la nivel european desfăşoară prin intermediul Asociaţiei Europene de Protecţia Culturilor (ECPA) - din care face parte, diferite iniţiative pentru a reprezenta interesele generale ale industriei în Europa. Scopul principal al asociaţiei este de a promova bunele practici agricole privitor la utilizarea produselor de protecţia plantelor, iar pentru aceasta a dezvoltat de-a lungul anilor mai multe proiecte. Directorul executiv al asociaţiei a furnizat informaţii despre unele dintre acestea, cum ar fi, spre exemplu, SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide şi SCUT - Proiectul de luptă împotriva utilizării de produse de protecţia plantelor contrafăcute. Proiectul SCAPA este o iniţiativă a membrilor asociaţiei, finanţat de AIPROM şi se desfăşoară de 12 ani, timp în care s-a reuşit colectarea a peste 8.000 de tone de deşeuri de ambalaje. „Dacă am pune această cantitate în camioane, am acoperi distanţa dintre Bucureşti şi Braşov. Este un proiect care s-a dezvoltat dintr-o necesitate legislativă, pentru că ştim cu toţii cât de importante sunt colectarea şi valorificarea deşeurilor. Ambalajele din hârtie şi metal sunt reciclate în totalitate, iar cele din plastic sunt reciclate sau incinerate. Avem 69 de centre de colectare în toată ţara, unde fermierii pot duce ambalajele goale de pesticide, triplu clătite. Din păcate, autorităţile de mediu nu înţeleg la justa lor valoare importanţa şi unicitatea proiectului SCAPA, de aceea suntem într-o continuă discuţie pentru a le explica că programul nostru contribuie la realizarea obiectivelor naţionale de colectare, valorificare şi reciclare a deşeurilor. Din păcate, legislaţia se tot modifică şi devine din ce în ce mai puţin interesantă şi dificil de pus în practică.“ Programul SCAPA, de colectare a ambalajelor de pesticide, este unul de succes la nivel naţional, dorindu-se generalizarea lui la nivel european, pentru ca nu toate ţările colectează ambalaje de pesticide separat. De exemplu, ţările nordice folosesc sistemele municipale de colectare a deşeurilor, însă recomandarea este să existe un sistem special pentru colectarea ambalajelor de pesticide. Referitor la proiectul de luptă împotriva utilizării de produse de protecţia plantelor contrafăcute, reprezentantul asociaţiei a afirmat că s-au făcut paşi înainte în combaterea acestor practici, în acest an fiind demarată o amplă campanie de informare a fermierilor prin distribuirea de materiale informaţionale. Totodată, Inspectoratul General de Poliţie, un partener important în cadrul proiectului, a creat un birou dedicat substanţelor periculoase, în cadrul căruia sunt integrate şi pesticidele, aceasta fiind o acţiune care va contribui mult mai mult la împiedicarea activităţilor de contrafacere a pesticidelor. Un alt aspect pe care l-a atins Carmen Botez a fost activitatea pe care asociaţia o desfăşoară pentru promovarea purtării echipamentului de protecţie atunci când se efectuează tratamente fitosanitare. Asociaţia este în colaborare cu fitofarmaciile pentru a promova această practică şi a început să desfăşoare campanii de informare şi în zona legumicolă. „În sere şi solarii se fac tratamente intensive şi aici purtarea echipamentului de protecţie este absolut necesară. Noi am distribuit chiar şi echipamente de protecţie prin intermediul colaboratorilor noştri din teritoriu, prin distribuitori şi fitofarmacii.“

Preocupări în autorizarea mai rapidă a unor produse

Referitor la preocupările actuale ale asociaţiei pe plan local, acestea sunt de natură legislativă, motiv pentru care există o strânsă legătură cu MADR şi Autoritatea Naţională Fitosanitară. Una dintre iniţiative face referire la autorizarea mai rapidă a unor produse de protecţie astfel încât fermierii să aibă mai multe opţiuni atunci când efectuează tratamente. „Suntem în colaborare cu fermierii, cu asociaţia care reprezintă cultivatorii de legume şi fructe, pentru că nu există suficiente produse pentru protecţia acestor culturi şi dorim să avem legislaţia care să permită autorizarea mai rapidă a acestor produse. Legumicultorii români solicită acest lucru de câţiva ani. O altă preocupare este adoptarea proiectului de act normativ privind fabricarea, ambalarea, depozitarea şi comercializarea de produse de protecţia plantelor: pot să spun că este prioritatea noastră numărul 1 şi, deşi am ajuns într-o fază înaintată, încă nu am reuşit. Diferitele schimbări care au loc la nivel de autoritate întârzie acest proces.“

O strategie criticată de industrie

La nivel european, strategia Farm to Fork - facută publică în urmă cu puţin timp, constituie o preocupare serioasă a industriei de profil. „Considerăm că această strategie are nişte obiective extrem de ambiţioase care depăşesc un pic posibilităţile reale ale agriculturii actuale. Ne gândim la fermierii români care pun pe masa consumatorilor produse de calitate în cantitate suficientă şi ne întrebăm cu ce soluţii vom veni în întâmpinarea acestora când ni se cere să reducem cantitatea de produse de protecţia plantelor utilizată cu 50% până în 2030, în condiţiile în care în România consumul de substanţe active per hectar reprezintă o treime faţă de media europeană şi aproape jumătate faţă de cât consumă vecinii noştri. Nu suntem împotriva stabilirii unor obiective de reducere a utilizării de produse de protecţia plantelor, însă ne opunem stabilirii unor obiective atât de drastice fără a exista o consultare reală cu fermierii. Obiectivele propuse prin această strategie ar putea fi discutate eventual în secolul următor”, a afirmat Carmen Botez, director executiv al AIPROM.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Webinar pe domeniul protecţiei plantelor

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT