Zabovire in solutionarea unor probleme din agricultura

În cadrul unei conferinţe de presă, dl Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCP) Timiş, i-a solicitat ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, rezolvarea anumitor probleme cu care se confruntă agricultorii, precum întârzierile privind rambursarea TVA la cereale şi lipsa normelor metodologice pentru pajişti şi păşuni.

---

„De un an ne plângem de taxare inversă la cereale. Aşteptăm 6 sau chiar 12 luni ca să ni se ramburseze TVA şi, de multe ori, atunci când primim plata, aceasta vine ciuntită. Nu ştiu de când Codul Fiscal nu este aplicat în mod corect atât pentru contribuabil, cât şi pentru cel care adună această contribuţie”, a afirmat dl Matei. La problema ridicată de preşedintele asociaţiei, răspunsul ministrului Agriculturii a fost acela că ANAF este responsabilă pentru rezolvarea acestor probleme. „Au fost mai multe semnale de la asociaţiile din ţară că ANAF nu rambursează TVA la timp. Procedura presupune realizarea unui control, care de multe ori durează foarte mult şi este o chestiune care ţine de ANAF.

Susţin, atât cât îmi stă în putinţă, la nivelul Guvernului, ca tot acest proces să fie mai scurt. Partea bună este aceea că o dată ce s-a modificat TVA la pâine, efortul pe care statul îl face este de 9%”, a spus acesta. Referitor la legea pajiştilor, dl Matei a subliniat nevoia aprobării acesteia cât mai urgent, astfel încât să fie publicate normele metodologice: „Trebuie să se finalizeze normele metodologice pentru pajişti şi păşuni, pentru că atât noi, fermierii, cât şi primăriile nu ştim ce să facem pentru că nimic nu este clar. De asemenea, nu ştiu când se va lua o măsură de echitate privind acordarea subvenţiilor pentru păşunile şi fâneţele din zonele de şes şi cele de munte.

Este o diferenţă de 4,6 ori, or, oaia de la munte nu mănâncă de 4,6 ori mai mult, iar condiţiile de la munte nu sunt mai grele decât cele de la şes, unde stai la 35-40 grade cu animalele. Nu este normal ca aceia de la şes să ia 70-60 euro/ha, iar cei de la munte 300 euro/ha. Sunt «băieţi deştepţi» care au 7-9 mii ha concesionate şi faceţi o socoteală să vedeţi câte milioane de euro le intră în buzunare”, a susţinut dl Matei. La acest subiect, ministrul Agriculturii a declarat că legea iniţială a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă şi că aceasta va fi aprobată în scurt timp, după care vor apărea şi normele metodologice solicitate.

„Principala problemă pe care crescătorii de animale au reclamat-o era legată de faptul că păşunea din comuna respectivă nu mai ajungea să fie în administrarea asociaţiilor istorice reprezentative din comună, pentru că exista un interes foarte mare din partea consiliilor locale sau a asociaţiilor făcute peste noapte de a încasa subvenţia de la Agenţia de Plăţi.

În primăvara acestui an, am modificat prin ordonanţă de urgenţă legea pajiştilor şi cred că această deficienţă majoră care exista şi care a dus la foarte multe conflicte, multe chiar penale şi multe condamnări pe această temă, a fost corectată. Am venit cu această ordonanţă de urgenţă în favoarea crescătorilor şi, mai mult decât atât, pentru a evita derapaje vizavi de redevenţa pe care o cer consiliile locale, s-a venit cu un contract-tip, de asemenea agreat de agricultori. Ordonanţa de acest tip, ca orice alt act normativ, trebuie să fie aprobată prin lege. Ea a trecut de Senatul României, cu anumite modificări, iar acum se află în dezbatere la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. După ce va trece şi de această comisie, ea va fi aprobată, după care vor apărea şi normele metodologice.” Învinuit de agricultori de scăderea preţului la cereale ca urmare a declaraţiilor oficiale făcute privind supraproducţia realizată în acest an, ministrul Agriculturii a precizat că aceste declaraţii au fost făcute la mult timp după terminarea campaniei agricole de recoltare şi că preţurile practicate pe piaţă erau deja mici.

„Anul trecut, am convenit împreună cu asociaţiile să nu facem declaraţii privind producţiile agricole în timpul campaniei de recoltat sau înainte ca aceasta să se încheie. Anul acesta, declaraţiile au fost făcute la data de 9 august. Au fost discuţii că preţul a scăzut după acele declaraţii. Nu este adevărat, pentru că, din păcate, preţul era jos atât pe piaţa din România, cât şi pe cele europene, cu mult timp înainte de acele declaraţii”, a susţinut oficialul.

Preşedintele APCP a subliniat că în acest an, din cauza preţurilor mici obţinute de fermieri la valorificarea producţiilor agricole, se impunea activarea sistemului de acordare a certificatelor de depozit. „Recunoaştem că am avut o supraproducţie, dar ne indreptăm spre un faliment aproape total. Ce s-a întâmplat cu legea certificatelor de depozit? De ce în acest an, când era vitală, nu a fost pusă în funcţiune?” Potrivit datelor prezentate de ministrul Agriculturii, doar 2% din producţia obţinută în perioada 2009-2013 a fost depozitată pe baza mecanismului certificatelor de depozit.

„Băncile comerciale sunt reticente la acest mecanism şi puţine dintre ele acordă credite pe baza certificatelor de depozit. Sunt foarte puţini agricultori care au beneficiat de aceste certificate de depozit şi, de regulă, cei care au beneficiat sunt acei producători care sunt şi beneficiari de depozite. Practic, ei şi-au licenţiat depozitul şi au stocat marfa proprie în depozit. Din acest an, am luat decizia să schimbăm acest mecanism, s-a creat un grup de lucru format din reprezentanţi ai MADR, FGCR şi ai băncilor comerciale. Cele din urmă joacă cel mai important rol, pentru ca marea masă a fermierilor să beneficieze de acest mecanism. Intenţia noastră este de a duce cel puţin 10% din producţia agricolă, atunci când este supraproducţie, în depozitele licenţiate astfel încât fermierii să poată lua credite pe baza certificatelor de depozit şi pentru a nu vinde producţia când preţul este jos”, a afirmat dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, problemele din agricultura