Ziua Afinului la Institutul de la Mărăcineni

La jumătatea lunii iulie, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni s-a organizat un eveniment dedicat culturii afinului. Unul dintre principalele motive este faptul că în România cultura afinului s-a extins mult în ultimii ani (sunt circa 1.500 ha la final de PNDR 2020), interesul pentru aceste fructe este în continuă creştere, însă problemele tehnologice cu care se confruntă producătorii sunt din ce în ce mai mari.

Combaterea integrată este cea mai recomandată

Intitulat „Cultura afinului în România - inovaţie varietală şi tehnologică“, evenimentul a reunit cultivatori atât din sudul ţării, cât şi din zone mai înalte de cultură, precum şi reprezentanţi ai companiilor furnizoare de inputuri şi tehnică de precizie, ai cercetării publice, minister şi autorităţi locale. Provocările cele mai mari la care trebuie să facă faţă producătorii (mai ales că 80% din suprafaţă este în sistem ecologic şi se estimează că va mai creşte) sunt legate de tehnologia de combatere, de schimbările climatice, care au modificat radical comportamentul patogenilor (unii noi la afin), lipsa substanţelor omologate sau preţul destul de ridicat al celor care sunt permise, obligativitatea utilizării în proiecte doar a materialului din categoria biologică CERTIFICAT. Mihai Coman, directorul general al INCDP Mărăcineni, este de părere că „chiar dacă Ghidul (pentru submăsura 4.1a) va susţine în continuare cultura ecologică (conform cerinţelor UE), pe termen lung este posibil ca sănătatea acestor plantaţii să fie diminuată. Sub control strict se poate folosi combaterea clasică, dar cu produse ce trebuie omologate. Combaterea integrată pare mai realistă în acest moment“.

Un alt punct important, pe lângă vizitarea loturilor experimentale din câmp, a fost şi expoziţia de fructe, cu degustare, împărţită în trei componente: istoricul afinului, cu soiuri vechi de peste 50 ani, care încă prezintă interes şi sunt în studiu, soiuri de actualitate, care se transferă în proiecte, precum şi soiuri de  la producătorii privaţi, iar a treia parte - soiuri/selecţii care sunt în programe de cercetare/omologare, câteva dintre ele chiar au atras atenţia cultivatorilor şi vor fi luate în testare în ferme. A fost şi un bun prilej de a se discuta despre piaţă, preţuri, moduri de ambalare.

Radu Niculescu, reprezentantul MerryBerry (fermă cu peste 100 de hectare de plantaţie eco), susţine că piaţa este în creştere, că românii consumă din ce în mai multe afine şi retailul este foarte deschis în achiziţionarea de fructe româneşti. Problema este că ploile şi vremea rece din iunie au determinat întârzieri la soiurile timpurii, iar căldura venită brusc a făcut ca soiurile mai tardive să se matureze mai devreme. Aceste decalaje au dus la o abundenţă mare de fructe pe piaţa internă, suprapusă şi cu producţia din alte state europene mari producătoare (în mod normal România avea o fereastră de circa 2-3 săptămâni în care ieşea cu producţia), ceea ce a dus la o scădere la jumătate a preţului faţă de debutul sezonului.

Doar două produse omologate

Cât priveşte problemele de combatere, dr. ing. Cristian Marin, spune că problema trebuie privită în ansamblu, deoarece şi afinul de cultură (afinul cu tufa înaltă) este un ecosistem antropic, creat de către om, cu o singură specie asupra căreia se concentrează atacurile patogenilor şi ale dăunătorilor specifici sau polifagi. Schimbările climatice au dus la expansiunea unor agenţi de dăunare, la scurtarea ciclurilor de incubaţie sau eclozare, precum şi la creşterea intensităţii atacului în termen scurt. Extinderea culturii într-un termen relativ scurt (2014-2021), precum şi introducerea de soiuri noi au lărgit gama agenţilor de dăunare ai afinului.

Afinul este ţinta unui grup de patru virusuri, trei micoplasme, 12 micoze, trei dăunatori specifici şi şase polifagi şi a unui spectru de buruieni specific fiecărei microzone de cultură. Dintre virusuri, mai păgubitoare sunt: blueberry shoestring virus, blueberry mosaic agent, blueberry red ringspot virus şi cranberry ringspot agent, transmise de afide. Dintre micoplasme, mai importante sunt: blueberry stunt phytoplasma, blueberry witches broom şi cranberry false blossom, transmise de cicade.

De aceea, sunt deosebit de importante atât producerea şi plantarea de material săditor sănătos, cât şi combaterea insectelor vector amintite. Cele mai păgubitoare sunt micozele, dintre care amintim: putrezirea coletului Phytophthora spp.; cancerele tulpinilor Botryosphaeria dothidaea şi B. corticis; arsura lăstarilor Fusicoccum putrefaciens sin. Godronia casandrae; arsura mugurilor - Phomopsis vaccini; antracnoza - Colletotrichum gloeosporioides; monilioza - Monilia vaccini corymbosi şi binecunoscutul putregai cenuşiu - Botrytis cinerea.

Afinul de cultură are puţini dăunători specifici: afide - Aphis spp.; gărgăriţa florilor - Anthonomus musculus; gărgăriţa mugurilor - Conotrachelus nenufar şi gândacul japonez - Popilia japonica, dar poate fi atacat de dăunatori polifagi, precum: păduchii ţestoşi, cărăbuşul de mai - Melolontha melolontha; gărgăriţa mugurilor - Sciaphobus squalidus; cicada geboasă - Ceresa bubalus sau cotarul verde al pomilor - Opheroptera brumata. Pentru viitor, un real pericol pentru cultura afinului, şi nu numai, l-ar putea constitui prezenţa cicadei melifere - Metcalfa pruinosa, a muştei fructelor - Rhagoletis mendax ori invazia muştei Drosophyla suzuki, organisme deosebit de pagubitoare, deoarece poate ataca afinele, zmeura, cireşele, strugurii de masă etc. Dintre PPP convenţionale, pentru afin sunt omologate numai Scala, pe bază de pirimetanil, şi Switch 62.5, pe bază de fludioxonil+ciprodinil.
​
Anul acesta, locuiorii din Piteşti au avut parte şi de o zi „Culege-ţi singur“, în care au putut intra în livezi la cules de afine şi mure şi cumpăra la preţuri foarte mici fructe de sezon. Astfel de acţiuni sunt prevăzute şi în săptămânile următoare, la alte fructe de pădure.

Roxana DRĂGHICI