Ziua Cooperativelor de Cultură Mare

La începutul lunii decembrie a.c., Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), în parteneriat exclusiv cu compania Euralis Seminţe, a organizat cea de-a IV-a ediţie a „Zilei Cooperativelor de Cultură Mare“.

Obiectivul principal al acestui eveniment a fost promovarea cooperativelor agricole ca model de reuşită în structurarea unei mai bune guvernanţe a agriculturii româneşti, prin facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a eficientiza activitatea cooperativelor şi pentru a creşte competitivitatea fermierilor români pe piaţa unică europeană. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 80 de participanţi, dintre care: reprezentanţii a 25 de cooperative agricole din sectorul vegetal - cultură mare din România; secretarul Comisiei de Agricultură din Senatul României, Lucian Trufin; preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, Alexandru Stănescu; subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Floricel Dima; preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil agricol şi din presa de specialitate. Invitatul special al ediţiei din acest an a fost Umberto di Pasquo, expert politici, legislaţie şi guvernanţă în cooperative în cadrul Confederaţiei Europene a Cooperativelor Agricole din UE (COPA - COGECA), care a vorbit despre modul de organizare a confederaţiei şi a făcut o prezentare a situaţiei cooperativelor agricole din diferite ţări ale Uniunii Europene. În Europa, cooperativizarea în agricultură nu este omogenă. Sunt ţări care au puţine cooperative sub aspect numeric, dar care sunt specializate şi pot derula activităţi de anvergură. De exemplu, în Danemarca sunt 28 de cooperative, cu o cifră de afaceri de 25 mld. euro. În alte ţări se întâlnesc grupări de cooperative, cum este de exemplu cazul Italiei, unde sunt 5.834 de cooperative, cu o cifră de afaceri de 34 mld. euro. Potrivit reprezentantului COPA-COGECA, fiecare ţară trebuie să-şi găsească propriul său model, pentru că ceea ce funcţionează într-o ţară poate să nu dea rezultate în alta. Analizând sectoarele agricole europene, cel mai mare grad de cooperativizare îl are sectorul laptelui, urmat de cel al vinului şi legumelor. Forţa cooperativelor pe diferite segmente de piaţă este astfel inegală. COPA-COGECA este „vocală“ la nivel european, implicându-se activ în discuţiile privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a se asigura că nevoile fermierilor pe care îi reprezintă sunt reflectate cât mai bine în legislaţia comunitară. Aceasta se opune tăierii de buget acordat PAC, plafonării subvenţiilor,  urmăreşte o simplificare reală a procedurilor pentru fermieri şi menţinerea caracterului comunitar al PAC. În prezentarea sa, expertul Umberto di Pasquo a declarat că organizaţia pe care o reprezintă va fi mai implicată în dezvoltarea cooperativelor în România. Reprezentanţii COGECA au fost alături de UNCSV încă de la momentul înfiinţării şi le-a acordat suport prin dialog susţinut şi schimb de informaţii. În România, gradul de cooperativizare este de aproximativ 5%, în evoluţie în ultimii ani în aproape toate sectoarele agriculturii. Potrivit datelor furnizate de Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în ţara noastră figurează 1.050 de cooperative, însă doar 15-20% sunt lucrative. Anul acesta, numărul cooperativelor înfiinţate a „explodat“, crescând cu 250 în cinci judeţe din zona de sud, pentru a beneficia de oportunitatea acordării de sprijin financiar european.

O organziaţie în dezvoltare

„Ne bucurăm că UNCSV a început să se dezvolte, să se consolideze, ajungând de la 8 la 22 de cooperative în mai puţin de un an, ceea ce înseamnă că suntem pe calea cea bună. În perioada următoare vom pune accent pe eficientizarea cooperativelor afiliate UNCSV şi în acest sens vom realiza câte un audit la fiecare cooperativă afiliată pe partea de achiziţii inputuri agricole şi comercializare a producţiei. Vom pune accent pe educarea, informarea şi perfecţionarea continuă a preşedintelui, membrilor Consiliului de Administraţie, a angajaţilor şi a membrilor cooperatori pentru a cunoaşte principiile cooperatiste, regulile pe care ar trebui să le respecte, beneficiile, drepturile, dar şi obligaţiile şi restricţiile. Sper ca astăzi (5 decembrie a.c.) Legea cooperataţiei agricole nr. 566/2004 să fie votată în plenul Camerei Deputaţilor, deoarece vine cu o serie de îmbunătăţiri la care ne-am adus aportul ca organizaţie. Printre modificările aduse se regăseşte obligaţia ca fiecare membru asociat într-o cooperativă agricolă să comercializeze prin intermediul acesteia 50% din producţia pe care o valorifică. Totodată comembrii asociaţi şi cooperativele au obligaţia să lucreze cu terţi, cu clienţi externi din afara cooperativei, în limita a 30% din cifra de afaceri aferente acelei operaţiuni şi am făcut o distribuire echitabilă a beneficiilor, în funcţie de implicarea economică a fiecărui membru în cooperativă. De asemenea, o altă modificare propusă se referă la eliminarea discriminării dintre cooperativele nou-înfiinţate şi cele vechi, în privinţa beneficierii de facilităţi fiscale. Cooperativele agricole care procesează şi desfăşoară activităţi de reproducţie şi producere a materialului seminal vor fi scutite de impozitul pe profit, precum şi cooperativele care au o cifră de afaceri de până la 3 milioane de euro (în legea existentă era prevăzută suma de până la 2 milioane de euro). Prin modificările aduse se creează premisele deblocării scutirii impozitului pe proprietate, respectiv scutirea de impozitul pe terenul aferent producţiei comercializate prin cooperativă şi a construcţiilor agrozootehnice, cu condiţia de a comercializa 50% din producţie prin cooperativă. Totodată, dacă se depăşeşte acest plafon, membrii cooperativelor agricole sunt scutiţi integral de impozit. Sper ca în perioada următoare să conlucrăm cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanţelor şi cel al Dezvoltării Regionale la realizarea Ordinului Comun pentru aplicabilitatea scutirii impozitului pe profit pentru că la ora actuală acesta nu se aplică, primăriile fiind reticente în acest sens. O altă propunere a UNCSV este întocmirea unui Registru naţional al cooperativelor din România pentru a avea o situaţie mai clară a acestora. Din cele 1.050 de cooperative înfiinţate în România ştim că doar aproximativ 100 se apropie de principiile cooperatiste şi de ceea ce înseamnă de fapt acest tip de organizare. Vrem să promovăm o măsură distinctă pentru cooperativele agricole din România pentru că credem cu tărie în rolul acestora în agricultura autohtonă. În România avem câteva cooperative care funcţionează foarte bine şi care cred că pot fi propagate cu succes. Ne propunem să fim un exemplu de pragmatism, o echipă a faptelor, mai puţin a vorbelor şi să fim împreună pentru viitorul cooperativelor agricole competitive, funcţionale şi corecte cu munca şi rezultatele propriilor membri“, a afirmat Florentin Bercu, director executiv al UNCSV. Potrivit reprezentanţilor UNCSV, sectorul agroalimentar românesc are nevoie de asociere, care să nu fie doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să îşi îndeplinească menirea - aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor şi care, în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piaţă, să se dezvolte, să câştige şi să menţină o cotă de piaţă. Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a mediului rural este reprezentat de înfiinţarea şi dezvoltarea de cooperative agricole performante şi echitabile, actori absolut esenţiali în constituirea de filiere integrate, previzibile şi perene, creatoare de valoare adaugată în agricultura românească.