Ziua Grâului Bărăgan

Pe data de 9 iunie a.c Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat prima ediţie a „Zilei Grâului Bărăgan” în ferma familiei Telehuz, din localitatea Mărculeşti, judeţul Ialomiţa.

Evenimentul a fost unul de succes şi cuprinzător deoarece pe lângă platforma demonstrativă cu soiuri de grâu au fost prezentate şi tehnici moderne pentru înfiinţarea culturilor, soluţii pentru protecţia plantelor, pentru nutriţia acestora, precum şi soluţii de stocare a producţiei.

În loturile demonstrative 9 companii şi-au expus genetica de vârf, iar soiurile de grâu, în număr de 42, şi-au exprimat potenţialul, ajutate şi de condiţiile climatice din această primăvară. Partenerul principial al manifestării a fost compania Adama care a asigurat protecţia fitosanitară a loturilor demonstrative. Produsele folosite pentru combaterea bolilor au fost Kantik 450 EC, Zakeo Xtra, Seguris Era şi Leander 750 EC. Pentru distrugerea buruienilor s-au aplicat erbicidele Trinity SC şi Concordia 306 SE, iar împotriva dăunătorilor s-au folosit produsele Lamdex Extra şi Mavrik 2 F. Pentru a se limita riscul de cădere a plantelor, dar şi pentru îngroşarea paiului şi creşterea suprafeţei foliare, s-a aplicat regulatorul de creştere Ormet.

De ce o zi a grâului? La această intrebare ne-a răspuns Nicolae Sitaru, preşedintele APPR: „După porumb, grâul este a doua cultură ca importanţă. Este o planta foarte bună pentru asolament, după ea poţi semăna orice cultură, cum ar fi rapiţa, floarea-soarelui sau porumb. La nivelul ţării, suprafaţa cultivată cu grâu este de cca 2 milioane hectare. Referitor la procesare aş dori să spun că nu noi, fermierii, ar trebui să o facem. Ni se reproşează ca nu închidem lanţul de producţie însă, în opinia mea, ar trebui să existe politici publice care să încurajeze procesarea. Trebuie să începem să ne specializăm şi fiecare trebuie să facă şi mai bine ceea ce face deja.” Privitor la soiurile de grâu prezentate în cadrul platformei Sitaru le-a apreciat caracteristicile, iar despre cele autohtone a spus ca sunt de calitate superioară.

„La cultura de cereale păioase genetica românească este competitivă şi a ţinut pasul cu producţia de soiuri noi. În România deţine o cotă de piaţă bună şi foarte important este faptul ca sub aspect calitativ este foarte bună. Soiul meu preferat este vechiul Glosa.” INCDA Fundulea s-a prezentat la manifestare cu cinci soiuri de grâu, şi anume Pitar, Voinic, Mirana, Ursita şi Glosa. Soufflet Agro România a expus produsul Cereal Mix, un amestec din patru varietăţi de grâu, respectiv Glosa (40%), Rubisko (20%), Sofru (20%) şi Ionesco (20%). Obiectivul acestui amestec este de a răspunde nevoilor fermierilor, asigurând o productivitate constantă, în funcţie de diferitele contexte regionale şi climatice, prin asigurarea unui randament omogen şi regulat şi o calitate satisfăcătoare a recoltei. Compania Saaten Union s-a prezentat cu două soiuri de grâu aristate (Tika Taka, Centurion) şi cinci soiuri nearistate (Joker, Trublion, Athlon, Katarina, Aspekt). Firma autohtonă ITC s-a prezentat cu trei soiuri de grâu: IRIS 12, Angelica şi Jaguar.

La rândul său RWA a avut trei soiuri de grâu pe care le-a prezentat fermierilor vizitatori, acestea fiind Klima, Lennox şi IS Agilis.

Firma franceză Limagrain a avut un lot demonstrativ format din cele mai reprezentative soiuri de grâu din portofoliu, care au câştigat notorietate în rândul fermierilor datorită producţiilor asigurate şi caracteristicilor agronomice pe care le au, printre care se numără toleranţa la boli şi capacitatea foarte bună de înfrăţire. Soiurile prezentate au fost: Avenue, Apilco LG, Alcantara, Anapurna şi Airbus.

​Noua companie din piaţa de profil Lidea a venit cu 10 soiuri de grâu, din care 7 aristate şi 3 nearistate. Reprezentantul companiei, Adrian Geană, ne-a spus următoarele: „Avem soiuri de grâu aclimatizate în România, soiuri ce se pot preta diferitelor tehnologii, cum sunt cele intensive unde producţiile obţinute pot ajunge până la 10- 12 t/ha, dar avem şi soiuri rustice care se pretează tehnologiilor mai puţin intensive, pe soluri care nu au un potenţial ridicat de producţie. Totodată, avem în portofoliu un soi special, Izalco, care are cu un conţinut ridicat de proteină, de peste 18%. Cel mai bine vândut soi de grâu din portofoliul Lidea este Sofru.” Compania care de curând a intrat pe piaţa seminţelor de cereale păioase este KWS. Aceasta a adus in platforma demonstrativă doua soiuri, Ultim şi Eternel. Tomel Petrache, responsabil pentru dezvoltarea portofoliului KWS, a afirmat că noile varietăţi se vor afla în oferta comercială din toamna acestui an. „Din pleiada de soiuri pe care le-am avut la testare, peste 50, am ales trei varietăţi care au dat cele mai bune rezultate. Sunt soiuri aristate, cu plasticitate larga în ce înseamnă cultivarea acestora în România, sunt productive şi cu indici de panificaţie superiori.” Axcereal a prezentat şase soiuri de grâu productive, iar originea acestora este franceză.

„Facem parte dintr-o cooperativă franceză, care deţine soiurile pe care le comercializează. Vârfurile noastre de lance din genetica nouă sunt Filon, Winner şi Complice. Varietăţile consacrate ale companiei sunt soiurile Euclid şi Basilio. Acestea sunt o alternativă foarte bună pentru fermierii tehnologi, care doresc un grâu timpuriu cu calităţi deosebite şi o productivitate crescută”, a afirmat reprezentantul firmei Dorian Savu. Printre atuurile soiurilor de grâu Axcereal se numără: profil fitosanitar foarte bun, genetica superioară, productivitate ridicată şi calităţi de panificaţie. Privitor la planul de fertilizare al loturilor demonstrative, acesta a cuprins aplicarea la semănat a unei norme de 150 kg/ha MAP (11- 52-0), administrarea a 250 kg/ha azotat de amoniu la începutul lunii martie, iar pe 9 aprilie o normă de 150 kg/ha azotat de amoniu. Pe lângă fertilizarea din toamnă şi cele două treceri cu azot din primăvară, compania Timac Agro a asigurat aplicarea a două produse din portofoliul său, respectiv Fertiactyl Trium şi Infolen. „Pe lângă tehnologia de bază am venit suplimentar în toamnă cu un biostimulator radicular, în doza de 1,5 l/ha, pentru a securiza procesul de înfrăţire, pentru a ne asigura că plantele trec de perioada de repaus foarte bine şi pentru a asigura o repornire ideală în primăvară. Un alt produs pe care l-am administrat, lansat anul acesta pe piaţă, a fost Infolen. Este pe bază de azot şi poate înlocui cu succes a treia trecere cu azot. Se aplică în faza de burduf, în doza de 30 l/ ha”, a menţionat Aurel Ghirca, director tehnic al companiei. În materie de tehnică agricolă, la eveniment au fost prezente firmele NHR Agrotartners, Titan Machinery, Horsch, MEWI, ETU Farm.

Pe partea de depozitare firma Grain Bags şi-a prezentat soluţia de stocare în saci, o soluţie care asigură multiple avantaje fermierilor care optează pentru aceasta.

La finalul prezentărilor a avut loc o dezbatere în cadrul căreia au luat parte Costin Telehuz, preşedintele APPR Ialomiţa şi gazda evenimentului, Alina Creţu, director executiv APPR, Cristina Cionga, director afaceri europene APPR şi Theodor Ichim, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dobrogeni (APAD), nou membru al APPR. Discuţiile au vizat, în principal, necesitatea refacerii sistemelor de irigaţii din România şi nevoia de solidaritate între fermieri.

Un alt subiect abordat a fost politica agricolă comună şi provocările pe care aceasta le aduce. Cionga a menţionat ca ecoschemele recomandate de Comisia Europeană trebuie să fie fezabile şi să fie adoptate într-un ritm care să poată să permită fermierilor o perioadă de tranziţie, de învăţare, astfel încât să nu se piardă sume importante. „Pentru România ar însemna 25% din totalul anvelopei pilonului I, adică cca 1,8-2 mld euro."

Un lucru remarcat a fost lipsa prezenţei unor oficialităţi in mijlocul fermierilor. Agricultorii nu şi-au dorit la această manifestare sa fie prezenţi şi oameni politici pentru ca nu simt că le apără interesele. „Dialogul suferă pentru că ne dăm seama că suntem în realităţi diferite cu cei care iau decizii pentru agricultura din România. Ne-am pierdut încrederea în cei care trebuiau sa apare interesele noastre, în afară de cele ale consumatorilor”, a spus Alina Creţu, director executiv APPR.

Ana IONIŢĂ