«Ziua Porumbului» 2020, sub semnul secetei

După spusele unor fermieri cu îndelungată experienţă agricolă, un an atât de secetos în sudul ţării nu au mai trăit de aproape jumătate de secol. În aceste condiţii, porumbul românesc nu prea a avut şanse, decât cu foarte mici excepţii. Chiar şi aşa, APPR şi ferma Elsit, alături de companiile partenere, s-au încăpăţânat să organizeze pe 10 septembrie Ziua Porumbului, cu întrebarea „Profit sau Provocare?“ pentru viitorul acestuia.

Culturile din 2020 au fost cu siguranţă o provocare pentru toţi, dar pentru foarte puţini au adus şi un profit. De aceea, anul acesta (atipic) s-a convenit să nu se facă publice rezultatele de la recoltare ale hibrizilor din loturile experimentale, media fiind în jurul a 2 tone/ha (între 709 şi 5.773 kg/ha). Per ansamblu, rezultate mai bune, ca medie, s-au obţinut la grupele 400-450 FAO. Dar s-a putut observa clar influenţa celor mai mici cantităţi de apă (ultimile 4 luni - 185 l/mp total în zonă) sau a plantei premergătoare, sau a unor tehnologii deosebite în condiţii de secetă atmosferică. Cu un număr extrem de redus de participanţi în câmp, Nicolae Sitaru i-a primit în ferma sa pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe Alexandru Stănescu, preşedintele Comisie de Agricultură din Camera Deputaţilor, pe Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, împreună cu care a dezbătut mai multe probleme stringente, dureroase pentru fermieri. Alături de ei, Mihai Gheorghe, director comercial Bayer România, partener principal al evenimentului, şi fermierul Marin Nedu din Ialomiţa. Discuţia a fost moderată de Alina Creţu, director executiv APPR.

Ministerul Agriculturii vrea să aloce 6 miliarde de euro doar pentru gestionarea apei

„Anul 2020 este complicat, ne-a învăţat să fim mai atenţi cu tehnologia, cu modul în care aducem apă la plante, cu gestionarea riscurilor. Agricutura poate şi ar trebui să fie motor de dezvoltare al economiei naţionale“, a spus Nicolae Sitaru. Ministrul Oros a dorit însă să puncteze o idee, pe care a mai enunţat-o şi în alte ocazii: „Nu trebuie să ne mai lamentăm că în ultimii 30 de ani s-a investit prea puţin în acest sistem de gestionare a apei, ci trebuie să găsim rapid soluţii şi să finanţăm consistent, într-un timp scurt, tot ceea ce înseamnă managementul apei, nu doar irigare: lucrări de combatere a eroziunii, de desecare, de prevenire a deşertificării, sistemul antigrindină, infrastructuri.

Am spus că din acest program de creştere a rezilienţei am alocat 6 miliarde de euro, bani care trebuie cheltuiţi doar în aceste direcţii. Vrem că această sumă să fie din acest program, nu din PNS. Până la final de octombrie definitivăm proiectul de fundamentare pentru atragerea celor 6 miliarde şi îl vom trimite la CE, iar din 2021 începem proiectarea şi execuţia“, a promis ministrul Agriculturii, care i-a asigurat pe fermieri că banii pentru despăgubirile pentru secetă vor veni după 15 septembrie. Despăgubirile pentru culturile de primăvară sunt încă sub semnul întrebării. Toate acestea au readus în discuţie problema fondului mutual, a modului de constituire, finanţare şi administrare a acestuia. O concluzie s-a desprins de aici: este necesară o comunicare mult mai intensă către fermieri.

Legi necesare şi neclare

În contextul amenajărilor pentru irigaţii, Legea arendei trebuie şi ea corectată, mai ales în ceea ce priveşte stabilirea unor termeni precişi în relaţia arendaş-arendator. Alexandru Stănescu a spus că s-au făcut două modificări importante: prelungirea contractului la minim 7 ani (insuficent, a subliniat şi Valeriu Tabără, care a dat exemplul Germaniei, cu 49 de ani) şi schimburile de teren între fermieri să nu fie considerate subarendare, modificări ce urmează să apară în foarte scurt timp.

„Până la a introduce sisteme de irigare, subiect cu mare valoare electorală, trebuie să vorbim de cadastrare, comasarea terenurilor, pentru că nu poţi lua mereu acordul a sute, mii de proprietari“, a spus şi fermierul Marin Nedu. Folosirea de puţuri forate acolo unde nu există surse de apă suficiente sau gândirea unor soluţii pentru irigare în zone care până acum nu necesitau astfel de sisteme (Braşov, Covasna, Harghita) au fost alte solicitări din partea fermierilor, care au mai cerut ca irigaţiile să fie considerate de importanţă strategică. Alexandru Stanescu a spus că, din punct de vedere legislativ, o astfel de hotărâre poate fi luată, ceea ce ar uşura mult luarea altor decizii pentru proiecte ulterioare.

Seceta şi cercetarea: anul 2020 - „an şcoală“ 

Cultivatorii de cereale au mari aşteptări din partea cercetării, de stat sau privată. A fost un an care a dat peste cap o mare parte din tehnologiile ştiute. De aceea, Marin Nedu a spus că ar trebui analizate mai profund eficienţa irigării, modul de organizare a sistemelor de irigare, reglarea/scăderea densităţii de semănat în funcţie de disponibilitatea apei pentru plante, selecţia mai atentă a hibrizilor.

Ca reprezentant al mediului privat, Mihai Gheorghe de la Bayer a vorbit despre câteva direcţii de studiu ale noilor hibrizi şi selecţia acestora şi în funcţie de rezistenţa lor la noile condiţii de secetă atmosferică, nu doar pedologică. O altă abordare: hibrizi cu tulpini mai subţiri, unde accentul este pe fructificare; folosirea tehnologiilor de agricultură de precizie devine din ce în ce mai importantă, iar cei de la Bayer au sistemul FieldView. „Introducerea cât mai rapidă a noilor tehnici de ameliorare sunt esenţiale pentru agricultura europeană“, a accentuat Valeriu Tabără, „pentru a nu rămâne şi mai mult în urmă faţă de alte state mari producătoare, decât suntem deja“.

În concluzie, Nicolae Sitaru a spus că, pentru a da o direcţie agriculturii noastre, pentru a contura o strategie pe termen lung ar fi bine ca la minister să se stabilească un calendar de întâlniri cu reprezentanţii fermierilor, indiferent de ce partid este la guvernare, pentru că până acum nimeni nu a venit cu o astfel de gândire, ci doar cu promisiuni de moment, unele rămase în acest stadiu.

Roxana DRĂGHICI