|
|
După spusele unor fermieri cu îndelungată experiență agricolă, un an atât de secetos în sudul țării nu au mai trăit de aproape jumătate de secol. În aceste condiții, porumbul românesc nu prea a avut șanse, decât cu foarte mici excepții. Chiar și așa, APPR și ferma Elsit, alături de companiile partenere, s-au încăpățânat să organizeze pe 10 septembrie Ziua Porumbului, cu întrebarea „Profit sau Provocare?“ pentru viitorul acestuia. |
Culturile din 2020 au fost cu siguranță o provocare pentru toți, dar pentru foarte puțini au adus și un profit. De aceea, anul acesta (atipic) s-a convenit să nu se facă publice rezultatele de la recoltare ale hibrizilor din loturile experimentale, media fiind în jurul a 2 tone/ha (între 709 și 5.773 kg/ha). Per ansamblu, rezultate mai bune, ca medie, s-au obținut la grupele 400-450 FAO. Dar s-a putut observa clar influența celor mai mici cantități de apă (ultimile 4 luni – 185 l/mp total în zonă) sau a plantei premergătoare, sau a unor tehnologii deosebite în condiții de secetă atmosferică. Cu un număr extrem de redus de participanți în câmp, Nicolae Sitaru i-a primit în ferma sa pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe Alexandru Stănescu, președintele Comisie de Agricultură din Camera Deputaților, pe Valeriu Tabără, președintele ASAS, împreună cu care a dezbătut mai multe probleme stringente, dureroase pentru fermieri. Alături de ei, Mihai Gheorghe, director comercial Bayer România, partener principal al evenimentului, și fermierul Marin Nedu din Ialomița. Discuția a fost moderată de Alina Crețu, director executiv APPR.
Ministerul Agriculturii vrea să aloce 6 miliarde de euro doar pentru gestionarea apei
„Anul 2020 este complicat, ne-a învățat să fim mai atenți cu tehnologia, cu modul în care aducem apă la plante, cu gestionarea riscurilor. Agricutura poate și ar trebui să fie motor de dezvoltare al economiei naționale“, a spus Nicolae Sitaru. Ministrul Oros a dorit însă să puncteze o idee, pe care a mai enunțat-o și în alte ocazii: „Nu trebuie să ne mai lamentăm că în ultimii 30 de ani s-a investit prea puțin în acest sistem de gestionare a apei, ci trebuie să găsim rapid soluții și să finanțăm consistent, într-un timp scurt, tot ceea ce înseamnă managementul apei, nu doar irigare: lucrări de combatere a eroziunii, de desecare, de prevenire a deșertificării, sistemul antigrindină, infrastructuri.
Am spus că din acest program de creștere a rezilienței am alocat 6 miliarde de euro, bani care trebuie cheltuiți doar în aceste direcții. Vrem că această sumă să fie din acest program, nu din PNS. Până la final de octombrie definitivăm proiectul de fundamentare pentru atragerea celor 6 miliarde și îl vom trimite la CE, iar din 2021 începem proiectarea și execuția“, a promis ministrul Agriculturii, care i-a asigurat pe fermieri că banii pentru despăgubirile pentru secetă vor veni după 15 septembrie. Despăgubirile pentru culturile de primăvară sunt încă sub semnul întrebării. Toate acestea au readus în discuție problema fondului mutual, a modului de constituire, finanțare și administrare a acestuia. O concluzie s-a desprins de aici: este necesară o comunicare mult mai intensă către fermieri.
Legi necesare și neclare
În contextul amenajărilor pentru irigații, Legea arendei trebuie și ea corectată, mai ales în ceea ce privește stabilirea unor termeni preciși în relația arendaș-arendator. Alexandru Stănescu a spus că s-au făcut două modificări importante: prelungirea contractului la minim 7 ani (insuficent, a subliniat și Valeriu Tabără, care a dat exemplul Germaniei, cu 49 de ani) și schimburile de teren între fermieri să nu fie considerate subarendare, modificări ce urmează să apară în foarte scurt timp.
„Până la a introduce sisteme de irigare, subiect cu mare valoare electorală, trebuie să vorbim de cadastrare, comasarea terenurilor, pentru că nu poți lua mereu acordul a sute, mii de proprietari“, a spus și fermierul Marin Nedu. Folosirea de puțuri forate acolo unde nu există surse de apă suficiente sau gândirea unor soluții pentru irigare în zone care până acum nu necesitau astfel de sisteme (Brașov, Covasna, Harghita) au fost alte solicitări din partea fermierilor, care au mai cerut ca irigațiile să fie considerate de importanță strategică. Alexandru Stanescu a spus că, din punct de vedere legislativ, o astfel de hotărâre poate fi luată, ceea ce ar ușura mult luarea altor decizii pentru proiecte ulterioare.
Seceta și cercetarea: anul 2020 – „an școală“
Cultivatorii de cereale au mari așteptări din partea cercetării, de stat sau privată. A fost un an care a dat peste cap o mare parte din tehnologiile știute. De aceea, Marin Nedu a spus că ar trebui analizate mai profund eficiența irigării, modul de organizare a sistemelor de irigare, reglarea/scăderea densității de semănat în funcție de disponibilitatea apei pentru plante, selecția mai atentă a hibrizilor.
Ca reprezentant al mediului privat, Mihai Gheorghe de la Bayer a vorbit despre câteva direcții de studiu ale noilor hibrizi și selecția acestora și în funcție de rezistența lor la noile condiții de secetă atmosferică, nu doar pedologică. O altă abordare: hibrizi cu tulpini mai subțiri, unde accentul este pe fructificare; folosirea tehnologiilor de agricultură de precizie devine din ce în ce mai importantă, iar cei de la Bayer au sistemul FieldView. „Introducerea cât mai rapidă a noilor tehnici de ameliorare sunt esențiale pentru agricultura europeană“, a accentuat Valeriu Tabără, „pentru a nu rămâne și mai mult în urmă față de alte state mari producătoare, decât suntem deja“.
În concluzie, Nicolae Sitaru a spus că, pentru a da o direcție agriculturii noastre, pentru a contura o strategie pe termen lung ar fi bine ca la minister să se stabilească un calendar de întâlniri cu reprezentanții fermierilor, indiferent de ce partid este la guvernare, pentru că până acum nimeni nu a venit cu o astfel de gândire, ci doar cu promisiuni de moment, unele rămase în acest stadiu.
Roxana DRĂGHICI
