«Ziua porumbului», la a treia editie

La data de 5 septembrie a.c., în judeţul Ialomiţa, pe terenul societăţii Elsit, condusă de dl Nicolae Sitaru, a fost organizată „Ziua Porumubului”. Evenimentul, ajuns la cea de-a treia ediţie, s-a remarcat prin prezenţa activă a firmelor producătoare de seminţe care au avut în câmpul experimental cei mai reprezentativi hibrizi de porumb pentru zona de sud a ţării.

---

Printre invitaţii speciali şi vorbitori în cadrul evenimentului s-au numărat Valeriu Tabără şi Mihail Dumitru, foşti miniştri ai Agriculturii, Adrian Rădulescu, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Elena Tatomir, director în cadrul MADR, Robert Arsene, director general al Agricover Grup, şi Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Insula Mare a Brăilei. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, nu a fost prezent la „Ziua Porumbului” deoarece se afla într-o deplasare în Republica Populară Chineză. La manifestare au venit mai multe sute de fermieri, din partea cărora a luat cuvântul dl Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

În zona Ialomiţei, cultura de porumb nu a fost atât de mult afectată de secetă, însă, după cum spunea dl Baciu, la nivelul ţării situaţia este destul de dificilă, iar sprijinul acordat de autorităţi pentru pierderile de producţie înregistrate din cauza temperaturilor ridicate şi lipsei de precipitaţii ar fi trebuit să fie mult mai consistent. Fermierii bulgari primesc 100 euro/ha, în timp ce agricultorilor români li se acordă un sprijin de 100 lei/ha, pentru o suprafaţă cuprinsă între 1 şi 10 hectare. Părerea unanimă a producătorilor este că măsura nu are nici un efect şi nu constituie un sprijin real nici pentru cei care lucrează suprafeţe agricole mici. „Regret că la acest eveniment nu au venit mai mulţi oficiali din partea Ministerului Agriculturii, să vadă care este realitatea din teren. S-a vorbit despre acordarea de ajutoare, a unor subvenţii mai mari şi despre cum va arăta viitoarea politică agricolă comună, însă noi suntem restanţieri la timpul prezent. Nu primim decât promisiuni. Chiar şi pentru agricultorii mici, sprijinul de 100 lei/ha este nesemnificativ, pentru că vor trebui să depună cerere la Direcţia Judeţeană, iar o mare parte din bani îi vor da pe transport. Este o măsură care nu va avea nici un efect. Ne vom duce la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre adevăratele măsuri de despăgubiri. Ţările din jur au acordat fermierilor un sprijin real pentru pierderile suferite. În Bulgaria, s-au acordat 100 euro/ha, iar fermierii unguri au primit 150 euro/ha. Dacă am fi primit şi noi un sprijin substanţial, iar sistemele de irigaţii erau în funcţiune, nu am mai fi fost astăzi în situaţia să apelăm la import pentru a ne asigura necesarul intern”, a afirmat preşedintele LAPAR. Nicolae Sitaru, gazda evenimentului, a vorbit despre necesitatea creării unei asociaţii a cultivatorilor de porumb din România: „Suntem ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb şi singura care nu are o asociaţie. Ne-am dori ca împreună cu marii cultivatori de porumb să punem bazele unei asociaţii a cultivatorilor, să facem parte din COPA-COGECA şi astfel să putem influenţa deciziile care se iau la nivelul Comisiei Europene. Este important ca noi să fim acolo”, a afirmat dl Sitaru. Cu toate că suprafaţa cultivată cu porumb, de circa 2,6 milioane de hectare, situează România pe primul loc în UE, producţiile mici înregistrate pe unitatea de suprafaţă o plasează la coada clasamentului. „Suntem prea departe de normalitate şi ar trebui să facem ceva pentru a creşte producţiile la hectar”, a afirmat dl Sitaru. Potrivit lui Valeriu Tabără, jumătate din suprafaţa ocupată cu porumb nu este cultivată cu hibrizi. „Nu ne miră producţiile medii pe care le obţinem, având în vedere faptul că 50% din suprafaţă nu este cultivată cu hibrizi. Anul trecut, România a obţinut o producţie medie de 4,7 tone/ha, în timp ce Franţa a realizat 8,9 tone/ha. Din cauza calităţii slabe a seminţelor, România porneşte cu un handicap”, a precizat dl Tabără. Acesta este de părere că jumătate din producţia realizată o asigură materialul genetic şi de aceea este important să se acorde importanţă acestui aspect. Totodată, fostul ministru al Agriculturii a afirmat că în crearea soiurilor şi hibrizilor trebuie să se ia în considerare condiţiile pedoclimatice din România. „Seceta din Bărăgan nu este aceeaşi cu cea din alte zone ale lumii. Trebuie să cotracarăm aceste fenomene prin crearea de hibrizi cu toleranţă şi rezistenţă. Am observat în acest an că foarte mulţi hibrizi sunt atacaţi de fuzarioză. Ar trebui să găsim soluţii pentru a le conferi hibrizilor o rezistenţă mai mare la boli”, a adăugat dl Tabără.

În opinia fostului ministru, obiectivul României ar trebui să fie obţinerea unei producţii de cereale de 30-35 milioane de tone. Mihail Dumitru, director în cadrul Directoratului General pentru Agricultură (DG AGRI), responsabil pentru programele de dezvoltare rurală, şi fost ministru al Agriculturii, a vorbit despre reforma politicii agricole comune de după 2013. „Ne confruntăm cu o instabilitate a pieţelor şi din zi în zi vedem că ne confruntăm şi cu schimbări climatice. Viitoarea politică agricolă doreşte să răspundă acestor provocări. Fermierii au un viitor destul de promiţător, în sensul că există o tendinţă crescătoare pentru preţurile produselor agricole şi toate prognozele arată că aceasta va continua să aibă acelaşi trend. Există şi veşti proaste: au crescut preţurile la energie, la îngrăşăminte etc. şi această distanţare între preţurile inputurilor şi cele ale produselor agricole au, fără îndoială, influenţă asupra veniturilor dvs. În noua politică agricolă comună se propun o serie de instrumente care să sprijine sau să garanteze un anumit nivel de venituri. Este important să urmăriţi dezbaterile care au loc la nivel politic şi să încercaţi să participaţi la toate evenimentele pe care Comisia Europeană le organizează pentru a influenţa decizia finală legată de viitorul PAC”, a spus dl Dumitru.

Un alt vorbitor al evenimentului a fost Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Insula Mare a Brăilei, care a vorbit despre importanţa sistemelor de irigaţii. „Prinicipalul factor de producţie îl reprezintă apa. Şi, dacă ai apă, poţi obţine fără probleme o producţie de 8 tone/ha, cu un hibrid performant şi un specialist bun. În urmă cu 11 ani, în Insula Mare a Brăilei se irigau 7.000 de hectare, iar astăzi irigăm 38.000 ha fără nici un ajutor de la Guvern. Aş începe prin a vă sugera să nu mai stăm cu sistemele nepuse în funcţiune şi să facem chiar eforturi cu banii proprii, pentru că aceştia se întorc. Anul trecut, în acelaşi cadru, am luat cuvântul şi am spus că trebuie să ne pregătim pentru eventualitatea unor ani secetoşi. Speram să nu ne confruntăm cu această problemă atât de repede. În Insula Mare a Brăilei irigăm 10.000 hectare de porumb, iar producţia medie pe care o obţinem este de aproape 10 tone/ha, pentru că avem un sistem de irigaţii care nu este chiar perfect, folosim pivoţi şi sub aceştia sunt suprafeţe neirigate, unde producţia este cu până la 30% mai mică. Ce ar trebui să cerem guvernanţilor noştri este să considere aducerea apei la solă ca o problemă de infrastructură. Aşa cum la fiecare casă se aduce curentul electric, aşa ar trebui adusă apa la fiecare solă şi de acolo să fie responsabilitatea noastră. Sunt ţări care şi-au rezolvat această problemă şi care nu au condiţiile din România, ele au mai mult pietre decât sol. Avem condiţii extraordinare pentru a deveni o forţă europeană în ceea ce priveşte agricultura”, a afirmat dl Buzdugan.

Ultimul vorbitor la „Ziua Porumbului” a fost dl Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, care a făcut un apel la fermieri să se implice în realizarea şi funcţionarea Camerelor Agricole. „Agricultura este şi va fi viitorul României, iar acum a venit şi rândul agricultorilor să trăiască mai bine. Agricultura este 100% privată, este în mâinile noastre şi putem crea Camerele Agricole. Noi trebuie să avem o singură politică, cea agricolă, şi o vom putea face noi prin aceste Camere Agricole. Pe 7 octombrie vor fi alegeri la nivel de judeţ şi pe 12 octombrie la nivel naţional. Alegeţi-vă oamenii cei mai buni, după puterea exemplului! Camerele Agricole sunt importante, pentru că vor creiona viitorul agriculturii.”

Ana MUSTĂŢEA