«Ziua porumbului» se vede la Orezu

Ca în fiecare an, aşa cum ne-a obişnuit de patru ediţii, dl Nicolae Sitaru găzduieşte în ferma domniei sale un eveniment de mare anvergură. În acest an, mai mult ca oricând, cele mai importante companii de seminţe din România au luat parte cot la cot la semănat, dar şi la recoltat, urmărind rezultatele din câmp cu câteva zile înainte de eveniment. Am stat de vorbă cu dl ing. Nicolae Sitaru şi cu dna dr. Antonia Ivaşcu, din partea Alianţei Industriei Seminţelor din România, despre ceea ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2014 la Orezu.

Dle Sitaru, cum reuşiţi să strângeţi în jurul dvs., an de an, fermieri, autorităţi, dar şi numeroase companii ce activează în domeniul agricol?

Cred că doar prin seriozitate, dar mai ales prin muncă. Oamenii au ocazia să vadă pe viu, să discute, să se informeze despre toate noutăţile din domeniul seminţelor, dar şi despre cele mai noi şi performante tehnologii agricole.

Dna Antonia Ivaşcu, acesta este primul an în care Alianţa Industriei Seminţelor din România participă în mod direct la acest eveniment. Aţi putea să ne precizaţi care este rolul seminţei între verigile agricole?

Sămânţa ocupă o poziţie cu totul aparte în cadrul tuturor măsurilor ce pot fi luate pentru stimularea agriculturii. Dintre toate mijloacele utilizate pentru creşterea producţiei, sămânţa este singura verigă realizată de agricultură pentru agricultură, în timp ce toate celelalte mijloace (mecanizarea, fertilizarea, chimizarea etc.) reprezintă contribuţia industriei la sporirea producţiei agricole. Participarea AISR, alături de toate companile membre ale asociaţiei, este utilă, mai ales în scopul convingerii fermierilor să utilizeze sămânţa certificată şi nu din „hambar“ şi să vadă direct în câmp diferenţele de producţie.

Dle Sitaru, care credeţi că trebuie să fie legătura între ameliorarea plantelor şi marea producţie?

Trebuie să fie îndeplinite câteva condiţii esenţiale. Rezultatele cercetărilor să fie mai rapid implementate în producţie, producerea de seminţe să fie ritmică, să asigure cantităţile necesare pentru întreaga suprafaţă cultivată şi să furnizeze seminţe care reprezintă cel mai bun material genetic pentru condiţiile date, cu o puritate biologică ridicată şi valoare culturală.

Care este opinia dvs., dna Antonia Ivaşcu, despre industria seminţelor din România?

Industria seminţelor din România este una dintre cele mai atractive industrii, cu un uriaş potenţial de creştere, care se dezvoltă an de an, încercând să consolideze siguranţa alimentară a ţării, dar în acelaşi timp să-şi protejeze mediului ambiant. Într-o industrie extrem de competitivă şi pe piaţa mondială, la noi în ţară companii precum Pioneer, Monsanto, KWS, Limagrain, Caussades Semences, Euralis, Biocrop aduc în ferme INOVAŢIA, cea care reprezintă condiţia de creştere şi diferenţiere pe piaţă, cea care generează avantajul competitiv şi cu care companiile conving fermierii că seminţele lor le aduc cea mai mare productivitate.

Dle Sitaru, cum vi s-au părut hibrizii de porumb din acest an şi care a fost tehnologia aplicată în loturile demonstrative?

Aşa cum spunea şi dna Ivaşcu, piaţa seminţelor agricole este o piaţă atractivă. Majoritatea fermierilor cumpără seminţe în fiecare an, deoarece calitatea de seminţe hibride se erodează în timp, producţia scăzând de la an la an. Am observat rezultatele acestui an la fiecare companie şi vă pot spune că au producţii de la 7.200 kg/ha până la 11.400 kg/ha, în condiţii de neirigat. Toate loturile au fost semănate în aceleaşi condiţii, cu plantă premergătoare grâu, tocmai pentru a crea acelaşi cadru tehnologic pentru fiecare companie. Înainte de răsărire s-a aplicat o fertilizare cu azotat de amoniu 273 kg/ha. Semănatul a fost efectuat între 3 şi 5 aprilie, la o densitate de 65.000 boabe/ha, când s-a mai aplicat un fertilizat cu DAP 18:46:0. La 14 aprilie a fost efectutat primul erbicidat cu Adengo 465 SC, cu 0,40 l/ha, pentru buruienile anuale. Cel de-al doilea erbicidat, asigurat de produse Bayer, a fost efectuat la data de 2 mai, cu Buctril Universal, cu 0,70 l/ha, aplicat pentru toate dicotiledonatele anuale şi buruienile perene. Al treilea erbiciat s-a efectuat în faza de 4-6 frunze, la 14 mai cu Equip, 2 l/ha contra buruienilor anuale şi dicotiledonatelor anuale. În stadiul de 10 frunze împotriva costreiului a fost aplicat foramsulfonoron 45 g.

Dna Antonia Ivaşcu, care sunt problemele din piaţa seminţelor în România?

Ca şi în alte state europene, piaţa seminţelor este afectată în mod semnificativ de mediul legislativ. De exemplu, la noi în ţară drepturile de proprietate intelectuală nu sunt recunoscute şi respectate ca în pieţele dezvoltate. Pe de altă parte, influenta condiţiilor pedoclimatice asupra costurilor de producţie a seminţelor, precum şi a preţurilor materiilor prime raportate la volumele anuale afectează mult piaţa seminţelor, care variază în funcţie de cerere şi ofertă, dar şi de caracteristicile seminţelor.

Dna Antonia Ivaşcu, pe ce criterii consideraţi că îşi procură fermierii seminţele?

În luarea deciziei de a cumpăra un anumit soi/hibrid de la un anumit furnizor, fermierul aştepta o serie de beneficii, care se referă la performanţa produsului (tipul de plantă, rezistenţa la dăunători şi la boli, randament, calitate), precum şi informaţii aparent mai puţin importante (modul de ambalare, care contribuie la menţinerea calităţii seminţelor, reputaţia furnizorului, preţuri competitive, servicii postvânzare, cum ar fi suport tehnic la fermă, imaginea companiei). Deci este destul de greu ca un fermier să fie convins să cumpere de la o anumită companie. În acest sens, industria seminţelor are la îndemână instrumente ale marketingului tradiţional care stau la baza unui plan de vânzări, elaborat pentru fiecare varietate de seminţe sau pe fiecare sezon în parte.

Dle Nicolae Sitaru, ce companii de seminţe au decis în primăvara anului 2014 să înfiinţeze loturi demonstrative la ferma dvs.?

Portofoliul de produse (seminţe) a avut o gamă largă, oferită de companii de prestigiu, care au încearcat să ofere o gamă cât mai interesantă de hibrizi de porumb, pentru a capta cât mai mulţi clienţi. Ele au fost, în ordinea din teren: Caussade, Dekalb, Pioneer, INCDA Fundulea, Dow Seed, Procera, Limagrain, Syngenta, Euralis, RAGT, Maisadour, KWS şi Institutul de la Porumbeni (Republica Moldova). La final, Alianţa Industriei Seminţelor din România, pe lotul propriu, a încercat să demonstreze în faţa fermierilor diferenţele de producţie între sămânţa „certificată“, care a ajuns la o producţie de 9.500 kg/ha, şi cea din „hambar“, care a avut o producţie de doar 5.700 kg/ha.

Doamnă Antonia Ivaşcu, cât de util credeţi că a fost acest eveniment de câmp?

În opinia Alianţei Industriei Seminţelor din România (AISR), acesta a fost unul dintre cele mai reuşite evenimente de câmp din această toamnă, care s-ar fi putut derula şi pe parcursul a 2-3 zile, deoarece afluxul de persoane interesate a fost atât mare încât reprezentanţii de la standuri nu au făcut faţă explicaţiilor şi demonstraţiilor. Cei peste 1.000 de vizitatori au demonstrat, singuri, prin prezenţa lor, importanţa evenimentului. Faptul că în rândurile vizitatorilor s-a aflat şi ministrul Agriculturii, care a discutat direct cu fermierii, a ridicat şi mai mult prestigiul manifestării. Companiile producătoare de seminţe din cadrul AISR au avut posibilitatea de a compara performanţa produselor individuale, au purtat discuţii cu fermierii, presa şi alţi furnizori de input. A devenit o uzanţă pentru companiile din cadrul AISR în a-şi face propriile selecţii de hibrizi de porumb, în scopul de a crea o identitate şi o prezenţă permanentă la acest tip de loturi demonstrative.

Dle Sitaru, care a fost aportul ştiinţific din acest an?

Îmbunătăţirile aduse hibrizilor au fost efectuate în mod continuu prin cercetare, ameliorare, procesare şi condiţionare. Astfel, orice hibrid îmbunătăţit poate fi considerat a fi un produs nou. Am primit cu plăcere în acest an participarea INCDA Fundulea şi Porumbeni, care au venit cu mulţi hibrizi interesanţi, dar şi contribuţia AISR, care în mod clar a arătat diferenţa reală de producţie între ceea ce mulţi fermieri fac în detrimentul lor: păstrează sămânţa de la an la an, fără a se gândi că producţia obţinută va scădea în mod considerabil. Am văzut mulţi fermieri care făceau poze, comparând „sămânţa certificată“ cu „sămânţă necertificată“.

Vă rugăm, dna Antonia Ivaşcu, să ne specificaţi câteva dintre avantajele pe care le pot avea fermierii în cazul în care utilizează sămânţă certificată.

Prin utilizarea seminţelor certificate se obţin producţii crescute şi stabile în condiţii climatice, care, aşa cum am putut observa, au devinit tot mai dificile în ultimii ani în ţara noastră. Utilizarea acesteia garantează menţinerea structurii genetice şi biologice iniţiale a hibridului şi o capacitate foarte bună de germinare, indici ridicaţi de puritate varietală, valoare culturală şi stare sanitară bună. Prin folosirea seminţelor certificate se permite raţionalizarea folosirii inputurilor în agricultură (îngrăşăminte, produse de protecţia plantelor) şi a celor mai eficiente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a culturilor (lucrări minime), având deci, în mod implicit, un control mai bun împotriva bolilor şi al buruienilor, prin utilizarea soiurilor cu genetică superioară. O dată cu sămânţa certificată sunt oferite de către companii şi servicii de consultanţă tehnologică gratuite, prin specialişti de înaltă calificare.

Doamnă Antonia Ivaşcu, ce le recomandaţi fermierilor pentru următoarea campanie?

Este important ca stocurile de seminţe să fie constituite înainte de lansarea campaniei, astfel încât să nu ajungă în dificultate în momentul în care pe piaţă nu se mai găsesc seminţe de calitate sau să cadă pradă unor furnizori de sămânţă contrafăcută. De fapt, fiecare fermier ar trebui să aibă câte un plan pe următorii 3-5 ani pentru fiecare specie/hibrid/sezon. Dintre toate aceste motive, producerea de seminţe este o sarcină de mare importanţă şi responsabilitate pentru companiile AISR.