„Ziua sfeclei de zahăr” la Trifești

La jumătatea lunii septembrie, grupul de firme Almos din județul Neamț reprezentate prin Alex Molodoi a fost gazda unui eveniment cu tradiție dedicat sfeclei de zahăr, la care au participat Agrana România, Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR) și Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

​În cadrul manifestării regionale s-au dezbătut problemele actuale ale culturii de sfeclă de zahăr în România și perspectivele acesteia pe piața autohtonă.
 
În deschiderea evenimentului, Schwihla Herwig, directorul general al Agrana România, și-a exprimat speranța că suprafața cultivată pe plan local cu sfeclă de zahăr va crește, în ultimii înregistrând un regres. Pentru campania anului 2023 se prognozează că vor fi cultivate 13.000 ha.
În completare, Radu Petre, manager agricol la Agrana, a declarat că suprafața contractată de fabrică anul acesta se ridică la 8.500 ha și că, în ciuda condițiilor climatice dificile, sfecla de zahăr a tolerat relativ bine seceta, astfel încât se estimează o producție medie de peste 40 t/ha.
„În această campanie estimăm că se va recolta o cantitate totală de 350.000 tone în cca 70 zile, până în jurul datei de 15 decembrie.”
Minnegard Mosel, membru în consiliul de administrație al grupului Almos, care exploatează cca. 4.000 ha de culturi agricole pe raza județului Neamț și are un spațiu de depozitare cu o capacitate de 30.000 tone la Secuienii Noi, a afirmat: „Avem o suprafață de 730 ha cultivată cu sfeclă de zahăr și cultura arată, la ora actuală, bine. Suntem curioși, ca toți fermierii, de prețul pe care ni-l va propune fabrica pentru anul următor deoarece va fi unul dificil pe fondul prețurilor foarte mari la inputuri și ținând cont și de celelalte cheltuieli care cresc ne va fi greu să fim profitabili.”
Ioan Puiu, președintele ACSZ Roman, a spus că suprafața cultivată pe plan regional cu sfeclă de zahăr a scăzut spre deosebire de anii trecuți, când depășea 13 mii de hectare, însă sprijinul financiar acordat cultivatorilor români este unul consistent, chiar mai mare decât cel primit de omologii lor din alte state membre ale UE.
„În România, din cauza condițiilor climatice dificile, nu putem atinge producții mari, așa cum am văzut în statele din vestul Europei, unde o producție medie multianuală de 70 t/ha este considerată normală. Noi nu reușim să depășim pragul de 45 – 46 t/ha producție medie multianuală.”
Mihai Dimitriu, președintele FCSCR, a avut o abordare mai optimistă, afirmând că cei care au cultivat anul acesta sfeclă de zahăr se pot considera avantajați pentru că veniturile sunt peste așteptări.
„Este adevărat că, pe zone de cultură, în funcție de precipitațiile căzute, media producției va fi de 35 – 45 t/ha până la 50 – 60  t/ha. Anul acesta ne-am confruntat cu seceta, cu prețurile care au urcat foarte mult la inputuri și, implicit cu cheltuieli foarte mari per hectar. Un aspect pozitiv este faptul că insolația, acolo unde nu a fost stres hidric și termic prea mare, a adus un conținut de zahăr substanțial. Sunt parcele unde sfecla are 18 – 19% conținut de zahăr, este adevărat că începe să scadă acum pentru că au venit  precipitații, dar încă are un conținut bun.
Vreau să aduc o imagine asupra a ceea ce se întâmplă în Europa: cantitatea de zahăr preconizată la hectar este de 11,5 t/ha. În România noi estimăm că se va obține o cantitate de 6 – 6,5 t/ha. La nivelul nostru mai este Finlanda, dar, desigur, sunt și țări fruntașe precum Olanda cu cca 15 t/ha, Franța - 13,8 t/ha și Belgia - 13 t/ha. Europa a redus suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr cu 3% și va produce cca 16 milioane de tone. Pentru al patrulea an consecutiv Europa va importa zahăr. Acest lucru și cantitatea redusă disponibilă au dus la o creștere a prețului la zahăr.”
Referitor la plafonul financiar pentru sprijinul cuplat la sfeclă de zahăr, președintele federației a afirmat că în urma discuțiilor cu conducerea Ministerului Agriculturii, acesta se va situa în jurul sumei de 16,1 milioane euro.
„Poate vom găsi soluții împreună cu Ministerul Agriculturii de a compensa anumite elemente din tehnologia culturii de sfeclă de zahăr. De exemplu, Polonia a acordat 107 euro/ha subvenție pentru îngrășămintele chimice.”

​La eveniment a fost prezent și Ministerul Agriculturii, prin Elena Tatomir, director general la Direcția Generală Politici Agricole și Strategii și Maria Tatu, consilier în cadrul instituției.
„La elaborarea PNS-ului au fost consultate și asociațiile de profil din domeniul dvs. Sectorul sfeclei de zahăr va fi în continuare susținut prin politicile viitoare și alocări financiare care vor fi substanțiale.
Anul acesta ajutorul tranzitoriu pentru sfecla de zahăr (ANT 6) va fi mărit, chiar dublat, pe considerentul că suprafața cultivată, din păcate, a scăzut. Pe viitor susținerea va fi substanțială și știți că viitoarea PAC prevede condiția ca 4% din suprafața fermelor să rămână necultivată, însă noi, România, am cerut, alături de celelalte state membre pentru a fi adoptată derogarea care permite ca întreaga suprafață a fermei să fie cultivată.
Până pe 30 septembrie a.c vom definitiva PNS-ul care apoi va fi în dezbatere la Comisia Europeană timp de 6 – 8 săptămâni și preconizăm ca în luna decembrie să fie aprobat pentru a putea adopta viitoarea politică agricolă.
România are nevoie de cca 500 mii tone de zahăr iar cantitatea de zahăr obținută  în țară a scăzut pentru că o singură fabrică, respectiv Agrana, a mai rămas în funcțiune și de aceea este important să conlucrăm și să facem demersurile necesare pentru a menține cultura de sfeclă de zahăr iar cele două fabrici din țară, una în funcțiune, cealaltă în conservare, să poată lucra.
Trebuie să facem eforturi concentrate deoarece zonele unde se cultivă sfeclă de zahăr  au tradiție, cultivatorii au făcut investiții importante și este păcat să pierdem o asemenea cultură”, a susținut Elena Tatomir, oficial în cadrul MADR.
 
În cadrul simpozionului regional, fermierii au avut oportunitatea de a vedea oferta companiilor producătoare de semințe (KWS România, Maribo, Strube Ses Vanderhave), de a vizita loturile demonstrative organizate pe terenurile societății Almos și de a afla despre diversele pachete tehnologice menite să asigure buna dezvoltare a culturii de sfeclă de zahăr pe întreaga perioadă de vegetație.
 
Ana Ioniță