Ziua Verde a Cartofului, organizată de 44 de ani

Ziua Verde a Cartofului a ajuns anul acesta la a 44-a ediţie. Federaţia Naţională Cartoful, prima organizaţie de fermieri înregistrată oficial în România, împlineşte şi ea 30 de ani, la fel şi revista „Cartoful în România“. Această triplă aniversare a fost marcată pe 15 iulie, la Staţiunea de la Târgu Secuiesc, evenimentul având ca temă „30 de ani de colaborare neîntreruptă FNC-R, Fermieri, Cercetare“.

«Este o problemă socială să producem cartof» 

​Fermierii din zona principală de producţie a cartofului se află din nou în faţa unui an foarte dificil: producţii afectate şi întârziate de vremea extremă din această vară, costuri mari de producţie şi preţuri mici (în sudul ţării cartofii se vând cu 30-40 bani/kg). Păstrarea calităţii după recoltare (pentru cei câţiva care au depozite) va fi o mare provocare, cu costuri semnificative.

Fără sprijinul cuplat, mulţi dintre ei nu ar reuşi să acopere nici măcar cheltuielile de producţie, cum sublinia şi Luiza Mike, directorul SCDC Târgu Secuiesc, care a spus că anul trecut au fost situaţii în care material certificat a ajuns la industrializare sau furajare.

De aceea FNC-R duce o luptă continuă de mai mulţi ani pentru a atrage atenţia asupra situaţiei penibile, ruşinoase în care ajuns cartoful, considerat aliment de bază, în ultimii ani: reducerea constantă a suprafeţelor (2020 - sub 28.000 de hectare de cartof pentru consum); lipsa susţinerii producţiei interne printr-o legislaţie corectă care să ofere siguranţă alimentară (Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei, a amintit de perioada din pandemie în care kilogramul de cartofi ajunsese la 10 lei, precum şi la apelul autorităţilor către fermieri pentru a produce mai mult...); lipsa unei strategii pentru acest produs, lipsa acută a spaţiilor de depozitare etc. Toate aceste subiecte au fost atinse, iar ceea ce ar trebui să fie o adevărată sărbătoare a cartofului s-a transformat de mai mulţi ani într-un semnal de alarmă: riscăm să pierdem acestă cultură şi să devenim dependenţi de marfa de import.

„La ora actuală românul consumă peste 60% cartof din import. Nu vreau să mă gândesc ce ar putea fi peste 5 ani! Toţi marii fermieri au cartofi pe toate rafturile magazinelor, dar nu vreau să spun ce comportament au cei care deţin «pâinea şi cuţitul»... Eu, ca fermier, nu pot să înţeleg cum poţi pune la dispoziţia unui investitor o piaţă de aproape 20 de milioane de consumatori fără niciun fel de condiţie. Este anormal!!“, a spus Romulus Oprea, care a adresat o întrebare către MADR referitoare şi la paragraful despre susţinerea cartofului pentru consum, scos din actualul PNS. Viorel Morărescu, secretarul de stat din MADR care a participat la întâlnire, a propus formarea unui grup de lucru pentru cartof, aşa cum au făcut, de exemplu, şi pentru cultura ecologică, date fiind obiectivele propuse prin Pactul Verde.

Soiuri româneşti noi şi cererea de cartof pentru industrializare

Pe câmpul de experienţe de la staţiune, directorul Luiza Mike a vorbit în detaliu despre tehnicile de fertilizare şi despre modul în care răspund diversele soiuri la felul şi momentul administrării îngrăşămintelor. Ea a atras atenţia nu doar asupra calităţii materialului de plantat, care trebuie sortat pe dimensiuni pentru că influenţează densitatea, ci şi asupra refacerii zonării la cultura cartofului.

Noile condiţii de climă impun folosirea soiurilor bine adaptate zonei şi cu rezistenţă crescută la mană mai ales. Pentru a răspunde noilor cerinţe de pe piaţă, SCDC Târgu Secuiesc a omologat anul acesta trei soiuri: Evolette, Nevin şi Neil, cu destinaţia industrie alimentară. Încă nouă linii sunt în testare în reţeaua ISTIS, dintre care două rezistente la mană.

De altfel, cererea pentru cartoful de industrie este foarte mare, şi nu doar pentru chips. Consumul de cartof french fries de la noi, importat, este de peste 90.000 tone/an, industrie inexistentă în România în acest moment. De reţinut că suprafaţa destinată cartofului pentru industrializare este anul acesta de 3.520 de hectare, dintr-un total de 34.653 de hectare. „Trebuie să investim în industrializare pentru că avem piaţa asigurată“, este mesajul Federaţiei Naţionale Cartoful din România.

O Zi Verde mai... »liniştită»

De remarcat prezenţa la eveniment a câtorva parteneri tradiţionali ai cultivatorilor de cartofi, printre care: Corteva, Agricover, Syngenta, Azomureş, Bayer, Timac, Belchim, Kwizda, Holland Farming etc., precum şi a producătorilor de cartof de sămânţă de la Solana şi Agrico. Fără prezentările de produse sau tehnologii de combatere şi fertilizare organizate în alţi ani, fermierii au putut socializa şi primi sfaturi individuale de la reprezentanţii marilor companii. Romulus Oprea a subliniat, de altfel, contribuţia lor la furnizarea de soluţii şi know-how, mai ales în condiţiile în care cercetarea românească, din cauza subfinanţării cronice şi a lipsei de specialişti, nu a putut întotdeauna să vină cu răspunsurile de care au nevoie producătorii.

Roxana DRĂGHICI