România ar putea să primească pentru agricultură, în următorul exercițiu financiar multianual 2014 – 2020, un buget cu aproape șapte miliarde de euro mai mare decât cel actual, ajungând la 21 miliarde de euro, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.
„Agricultura ar urma să primească circa 400 de miliarde de euro din cele 1.025 de miliarde de euro cât este bugetul european, iar agriculturii românești ar urma să-i revină un buget cu aproape 7 miliarde de euro mai mare decât bugetul actual din 2007 – 2013. Dacă în prezent avem 13,5 miliarde de euro, pentru perioada următoare bugetul ar fi de 21 de miliarde de euro”, a spus Irimescu, prezent la dezbaterea „România și Reforma Politicii Agricole Comune. Impact și Oportunități”.
Potrivit acestuia, majorarea bugetului are loc pe fondul creșterii graduale pentru plățile directe, care ar ajunge la 100% în 2016, și unei creșteri de 20 de euro/ha datorită convergenței, procesul prin care plățile directe încearcă să se alinieze la nivel european.
„Cineva s-ar întreba despre ce aliniere este vorba dacă un agricultor olandez beneficiază de 459 de euro, iar agricultorul român de 180 de euro, însă aici discuțiile sunt mai profunde. Este cert că dacă plățile sunt la acest nivel, asta este din cauza faptului că, în perioada de referință, când s-au negociat sumele pentru România, noi am avut performanțe slabe în ceea ce privește productivitatea la hectar”, a explicat secretarul de stat.
Revenind la problema convergenței și a bugetului pe care România ar urma să-l primească, Irimescu a precizat că, în cazul în care creșterea propusă inițial ar fi de 20 de euro/ha pentru România, s-ar ajunge la 75% din plata medie europeană, care este acum de 270 de euro.
„Pentru a oferi o creștere mai mare țărilor aflate sub medie, a trebuit să taie de la statele membre mari, precum Franța sau Germania, care sunt dispuse să accepte unele reduceri, dar nu oricât și nu oricum. Din cauza asta, sunt discuții ridicate în consiliu de statele respective prin care cer să se ia în calcul cei doi piloni”, a precizat oficialul MADR.
El a arătat că, în acest caz, România ar fi dezavantajată, deoarece beneficiază de o sumă importantă pe Pilonul II (dezvoltare rurală), respectiv de 8 miliarde de euro.
„Sperăm să nu se ajungă acolo și sumele pentru dezvoltare rurală pentru România să fie menținute la 8 miliarde de euro și să obținem și cei aproape 7 miliarde de euro pentru plățile directe. România a solicitat o creștere mai importantă. Ne bucurăm că raportul PE menționează o creștere mai bună, ceea ce ar conduce în cazul României la o plată directă de 210 euro, adică un câștig de 10 euro/ha, rezultând sume importante pentru România. Sperăm ca și Consiliul să accepte propunerea lui Santos (n.r. propunerea reprezentantului Parlamentului European Luis Manuel Capoulas Santos privind schemele pentru sprijin direct pentru fermieri)”, a adăugat acesta.
Secretarul de stat și-a exprimat speranța că această creștere de buget de care ar putea beneficia agricultura României va duce la o modernizare a sectorului, dar și a mediului rural.
„În principiu, credem că creșterea substanțială de buget pentru fermierii români va reprezenta o oportunitate deosebită nu doar pentru o acumulare în sensul cumpărării de jeep-uri, cum s-a mai întâmplat în agricultura românească, ci să vedem cum agricultura și mediul rural se vor moderniza corespunzător și că nu vom mai fi la decalajul pe care mediul rural românesc îl înregistrează față de alte țări”, a concluzionat Achim Irimescu.
