România deţine 74 de ferme care riscă să intre sub incidenţa plafonării subvenţiilor agricole din 2014

România deţine 74 de ferme cu o suprafaţă de 508.412 hectare de terenuri agricole şi încasări anuale din subvenţii agricole de aproape 22 de milioane de euro, ferme care vor intra din 2014 sub incidenţa plafonării la 300.000 de euro pe an a acestor subvenţii acordate marilor exploataţii, conform propunerii Comisiei Europene (CE) privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020, se arată într-un studiu privind prioritizarea politicilor Uniunii Europene în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar, realizat de Centrul Român de Politici Economice - CEROPE.

---

"Sub incidenţa plafonării radicale definite în propunerea CE, respectiv cei care depăşesc plafonul de 300.000 de euro, vom avea un număr de 74 de ferme cu o suprafaţă totală administrată de 508.412 hectare, respectiv 5,23% din suprafaţa eligibilă la plăţi de 9,73 milioane hectare. De la aceste unităţi, în urma eventualei plafonări, se vor transfera de la Pilonul I la Pilonul II aproximativ 21,62 milioane de euro, sumă aferentă subvenţionării a aproximativ 241.052 hectare", se menţionează în studiu.
Potrivit studiului, trei firme româneşti încasează anual din subvenţii agricole peste două milioane de euro, iar alte şapte încasează între 1,2 şi 2 milioane de euro pe an. Astfel, TCE 3 Brazi SRL primeşte 9,15 milioane euro pentru 58.958 hectare (în medie 155 euro/ha), Comcereal SA primeşte 3,54 milioane euro pentru 27.886 ha (în medie 127 euro/ha), iar Interagro SA încasează 2,51 milioane euro pentru 20.214 ha (în medie 125 euro/ha). Proprietarul TCE 3 Brazi SRL, Culiţă Tărâţă afirmă că în ultimii opt ani a investit în exploataţia pe care o administrează 170 milioane euro. Numai pentru sistemul de irigaţii au fost cheltuiţi în 2011 circa 15,3 milioane euro, după alte 10 milioane euro în 2010, iar pentru un siloz de cereale au fost investiţi în 2011 aproximativ 10,8 milioane euro. Alte 5,5 milioane de euro au fost cheltuiţi pentru construirea unui complex de porci.

"Sub rezerva confirmării de către autorităţi a acestor investiţii, se poate afirma că plafonarea la numai 300.000 de euro a subvenţiilor pentru marile exploataţii va diminua drastic capacitatea de investire a mediului privat, într-un context în care nici statul nu are fonduri suficiente pentru acestea. Micii producători, presupuşi beneficiari ai procesului de redistribuire, nu vor avea niciodată capacitatea de a investi pe scară mare în infrastructura agricolă", se arată în studiul CEROPE.
Autorii studiului afirmă că atunci când se face propunerea plafonării la 300.000 euro a subvenţiilor pentru marile exploataţii, se face implicit presupunerea că acestea sunt suficient de bogate nu numai pentru reluarea ciclului agricol, ci şi pentru investiţii de milioane de euro în infrastructura agricolă.
"Această plafonare propusă de CE nu are un fundament din punct de vedere principial la nivelul UE deoarece contravine obiectivelor Strategiei Europa 2020. Datele statistice arată existenţa unei corelaţii directe între randamentul mediu la hectar pentru grâu şi dimensiunea exploataţiilor agricole, ceea ce înseamnă că la nivelul UE este necesară susţinerea financiară a tocmai a marilor exploataţii, dacă UE doreşte să treacă de la deficit la excedent comercial cu produse agroalimentare'', se mai menţionează în document.

Din analiza datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) privind exploataţiile agricole care primesc plăţi directe unice pe suprafaţă, în România pentru campania de plăţi din 2010 au solicitat sprijin financiar 863 de exploataţii agricole de peste 1.000 de hectare, care gestionează 1.754.204 hectare de teren agricol.
Studiul 'Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar' a fost realizat de Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi Gabriel Biriş, partener fondator al casei de avocatură Biriş Goran.