România, în rândul ţărilor UE care folosesc cea mai puţină energie în agricultură

România este una dintre ţările Uniunii Europene care folosesc cea mai puţină energie şi cele mai puţine îngrăşăminte şi pesticide în agricultură, se arată în studiul "Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar", realizat de Centrul Român de Politici Economice - CEROPE.

---

"Consumul de energie la hectar este de şase ori mai scăzut în cazul României decât în Franţa. În acelaşi timp, Franţa cheltuieşte de 2,7 ori mai mult pe îngrăşăminte şi pesticide la hectar. Nivelul slab de mecanizare şi sistemele învechite de irigaţii sunt factorii decisivi de limitare a consumului de energie în agricultură în cazul României", se arată în document.

În ceea ce priveşte propunerea ajustării progresive a plăţilor directe la hectar studiul consideră că aceasta este corectă, dar procesul de convergenţă ar trebui accelerat deoarece agricultura este una dintre singurele şanse de reducere a disparităţilor între dezvoltarea economică şi socială a diferitelor regiuni din UE.

"Nord-estul României este una dintre cele mai sărace regiuni din UE, cu un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de numai 29% din media UE (date pentru anul 2008, conform Eurostat). Pragmatic, România nu prea are şanse să primească mai mult în cadrul PAC, dar trebuie să insiste în cadrul negocierilor ca ea să fie cea care stabileşte condiţionalităţile. Diversele scenarii propuse de CE determină un plafon alocat României care variază cu doar ą 50 de milioane de euro. Chiar dacă este greu de înţeles la nivel principial, cum prin echitate se înţelege ca ţărilor cele mai sărace să li se aloce în plus extrem de puţin faţă de statu-quo, la nivel pragmatic, tensiunile din UE ar trebui să ne determine să fim mai flexibili cu privire la stabilirea variantei de redistribuţie şi implicit a fondului maxim alocat şi să solicităm mai multă libertate în stabilirea locală a condiţionalităţilor, chiar dacă UE va dori să stabilească principii directoare valabile pentru UE", se spune în studiul CEROPE.

Acesta mai arată că România ar trebui să insiste pentru creşterea libertăţii decizionale la nivelul fiecărei ţări în stabilirea condiţionalităţilor, bazându-se pe diversitatea şi specificitatea fiecărei ţări.
"Această cerinţă de mai mare flexibilitate a CE este una dintre puţinele cerinţe aproape unanim solicitate de ţările UE pentru următorul exerciţiu bugetar 2014-2020. Este mai bine să absorbim 80% dintr-o sumă mai mică decât maximul posibil a fi atins de România, dar pe baza unor condiţionalităţi stabilite local şi astfel ancorate în realităţile româneşti, decât 40% dintr-o sumă cu 50-100 de milioane de euro mai mare, dar pe baza unor condiţionalităţi stabilite de UE şi care oricum vor fi greu de îndeplinit şi vor avea un cost administrativ şi birocratic mult mai mare", informează documentul.