Unităţile de procesare din sistem ecologic ar trebui finanţate cu 75-80% din fonduri europene nerambursabile

Piaţa internă a produselor ecologice ar putea exploda dacă înfiinţarea unităţilor de procesare în sistem ecologic ar fi sprijinită financiar cu un procent de 75-80% din fondurile europene nerambursabile, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - "Bio-România", Marian Cioceanu.

---

"Cred că se pot sprijini în mod special aceste unităţi de procesare în sistem ecologic cu un procent mai mare decât acel 50% primit din fonduri europene prin PNDR pentru unităţile de procesare. Dacă s-ar finanţa cu 75-80% din fonduri nerambursabile aceste unităţi de procesare sunt convins că acest sector ar exploda în România, aşa cum au explodat şi fermele de producţie în sistem ecologic", a precizat Cioceanu.

Acesta consideră că este important ca şi statul să se implice în asigurarea unei pieţe de desfacere pentru cei peste 20.000 de fermieri care au decis să intre în agricultura bio.

"Avem la ora actuală 20.300 de operatori înregistraţi în sistem ecologic, dar acest lucru poate fi şi un mare pericol. Dacă aceşti fermieri vor lua subvenţii de la Uniunea Europeană şi nu li se va asigura o piaţă pentru aceste produse ecologice ei vor fi nevoiţi să dea banii înapoi. Cred că răspunderea este şi a noastră, a producătorilor, dar şi a statului pentru a crea acele măsuri prin care aceşti fermieri să îşi poată vinde produsele", a explicat şeful Bio-România.
Una din măsuri ar viza posibilitatea achiziţionării din plan local a produselor din programele şcolare, mere sau lapte în şcoli.

"Ar trebui ca fiecărei primării să i se dea voie prin lege să-şi achiziţioneze produsele pentru şcoli pe plan local, evident nu exclusiv, dar să existe această posibilitate, mai ales acolo unde sunt fermieri autorizaţi în sistem bio. De asemenea, alimentele pentru grădiniţe, şcoli, spitale şi unităţi militare să poată fi achiziţionate, măcar procentual, din produsele ecologice româneşti. Produsele locale sunt şi ecologice şi este în conceptul bio să nu aduci produse de pe cealaltă parte a pământului", a subliniat Marian Cioceanu.

Acesta a exemplificat un caz atipic din Suedia unde există un proces în justiţie legat de faptul că primăriile au impus ca achiziţionarea produselor alimentare să se facă doar pe o rază de 50 de km din jurul localităţii, fiind astfel în contradicţie cu conceptul de globalizare.

Consilierul MADR, Daniela Rebega, consideră că ar fi nevoie de organizare în sistemul de procesare ecologic deoarece 80% din producţia autohtonă pleacă la export.

"Circa 80% din producţia noastră bio merge pe piaţa comunitară şi de aceea este importantă organizarea sistemului de procesare. În momentul de faţă cei care accesează fonduri europene prin PNDR pentru unităţi de procesare bio au un punctaj în plus faţă de sistemul convenţional", a mai adăugat consilierul MADR.

Potrivit datelor MADR, în România existau la finele lui 2011 un număr de 104 unităţi de procesare faţă de 88 unităţi în anul 2010, din care unităţi pentru produse de morărit şi panificaţie - 25, fructe şi legume - 17, fructe de pădure, plante aromatice, condimente -16, lapte şi produse lactate - 10, ulei - 5, vin din struguri ecologici - 4.